ascuns in suflet

Ai fost cel mai greu de iertat.

1150809_609738269048736_1688079825_n

Să ştii că pe tine mi-a fost cel mai greu să te iert. Dintre toţi oamenii, tu ai ştiut tot. Te-am lăsat să intri în zonele interzise, pentru că ai fost de-al casei. Nu te-am pus să te descalţi, nu ţi-am pus condiţii şi nici nu ţi-am limitat cunoaşterea. Mi-a fost de ajuns că ai fost tu.

Am tresărit când am simţit că vrei să deschizi uşa şi să priveşti în inima mea. Ţi-am spus că am prea multe răni, şi că mi-e ruşine cu ele. Întreg corpul îmi tremura numai când îmi aminteam ce cicatrici am. Însă tu m-ai privit în ochi, şi mi-ai promis că nu eşti acolo să faci alte răni, ci să le vindeci. Mi-ai spus că vrei să transformi lacrimile mele în zâmbete.

Cu greu, dar te-am lăsat să intri. Mi-am spus că… dacă nu risc, nu câştig. De altfel, am tendinţa asta de a crede omul pe cuvânt. Aşa sunt eu, poate prea naivă. Ţi-am prezentat poveştile mele, te-am condus de mână prin tunelul sufletului meu şi ţi-am spus despre el, despre frământările mele, despre visurile mele, despre temerile mele.

Ai ajuns să cunoşti până şi cea mai îndepărtată latură a fiinţei mele. Pe mine, de-a întregul. Mi-am spus că în sfârşit, cineva se ţine de promisiune. Asta până când, într-o seară friguroasă de martie, după toate luptele noastre, am simţit gustul amar al trădării. Chiar după ce ţi-am spus de ce mi-e cel mai frică. Se pare că a fost frica mea şi plăcerea ta.

Şi de atunci, am învăţat să iert. Am ignorat toate vocile care-mi şopteau contrariul, şi am mers mai departe, cu tine în camera principală din inima mea. Până când tu ai decis că eşti prea slab ca să mai lupţi.

Atunci m-am trezit luptând de una singură, cu un om confuz care trecea de la iubire la indiferenţă, de pe-o săptămână pe alta. Luni în şir.

Am iertat mulţi oameni la viaţa mea. Am iertat nedreptatea, ura, răutatea, indiferenţa, jignirea. Dar pe tine mi-a fost cel mai greu să te iert. Oamenii care m-au rănit, nu m-au cunoscut cu adevărat, în totalitate. Au cunoscut doar frânturi din mine. În schimb, tu…

Şi cu toate astea, te-am iertat. Asta pentru că atunci când iubeşti, nu poţi să nu ierţi. Numai să ţii minte ceva: ai fost cel mai greu de iertat.

Imagine prealută de pe: www.deviantart.com

Citeste si:

ascuns in suflet / Diverse

Mai devreme m-a sunat tata

Mai devreme m-a sunat tata. M-am bucurat. De mult nu m-a mai sunat el... M-a întrebat cum suntem și ce facem. A vorbit și cu Ri...

ascuns in suflet

Viața este imprevizibilă, însă tu poți fi prezent

Viața este imprevizibilă. Nu îți garantează nimeni ziua de mâine, fericirea de astăzi și siguranța clipei. Unora dintre n...

8 Comments

  • avatar image

    Mihaela

    nov. 10, 2014

    Reply

    Cu adevarat special..imi regasesc trairile din iubirea mea, in toate cuvintele tale.

    • avatar image

      Alina

      nov. 10, 2014

      Reply

      Mulţumesc :) Se pare că şi tu ai o persoană care a fost cel mai greu de iertat...

  • avatar image

    Vali

    nov. 11, 2014

    Reply

    Frumos , corect , adevarat !

    • avatar image

      Alina

      nov. 11, 2014

      Reply

      Îţi mulţumesc :)

  • avatar image

    m3

    nov. 11, 2014

    Reply

    Ma bucur sa te regasesc dupa o buna bucata de timp... ma rog, sa regasesc singularul persoanei intai prin care sa se poata transpune lesne tot omu' in poveste. Frumos, pe subiect greu, subiect care nu neg ca m-a 'chinuit' si pe mine :) PS Nu ma pot atine la randu-mi sa zic ca nu te-ai putut abtine s-o lasi pe subiecta pe final sa-i scoata ochii omului :)

  • avatar image

    sufletdefluturas

    nov. 28, 2014

    Reply

    Nici măcare eu însămi nu aş fi putut scrie mai bine despre ceea ce se petrece în sufletul meu acum.

    • avatar image

      Alina

      nov. 28, 2014

      Reply

      Curaj! Vor veni zile mai bune...

  • avatar image

    Lucian

    mart. 09, 2015

    Reply

    Si eu sunt unul care trebuie iertat, unul care spune alta, dar simte altceva, unul pt care o fata plange si se simte chinuita, unul care nu poate merge inainte, care s-a blocat, care nu mai apreciaza nimic, care se sperie si vrea sa fuga, dar care are momente cand se cutremura cand stie ce face, care are inima franta cand vede ca nu se poate, desi ar dori sa fie frumos, feeric, unul care tace si care e gata-gata sa se prabuseasca de plans si disperare. Nu-mi pot minti sufletul, nu pot trece peste ganduri, banuieli, peste sentimentul de nepotrivire, peste gandul ca nu va merge, om vazut bine de multi, dar cu sufletul ranit sau gol, o combinatie letala, dar care a avut candva curajul sa creada intr-o schimbare, un om care a riscat, un om a carui inima a mers inaintea ratiunii si cand inima s-a oprit, nici ratiunea nu l-a ajutat la ceva pozitiv.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.