Diverse

Eşti dependent de acceptare, ştiai?

Vizite: 7505

Multe lucruri din viaţă le facem pentru că aşa ar trebui sau pentru că aşa spune cineva. De mici am fost dependenţi de părerea celorlalţi. Şi aşa am rămas şi acum. Nişte dependenţi. Oameni care ne injectăm cu părerea celor din jurul nostru, despre noi. Am încetat să mai trăim pentru noi. Trăim pentru cei din jurul nostru. Aşteptăm cu sufletul la gură un nou compliment, îl vânăm, am fi gata să ne sacrificăm pentru el. Şi uite aşa trec zilele, noi suntem tot mai obosiţi şi tot mai dependenţi. Ajungem să facem lucruri pe care am crezut că nu le vom face niciodată. Şi nu le facem pentru că ne plac, ci pentru că ne pasă ce cred cei din jurul nostru. Ne pasă atât de mult încât am renunţat la plăcerile noastre, pentru plăcerile lor. Am renunţat la principiile noastre, pentru principiile lor. Am încetat să ne mai trăim viaţa, şi îi lăsăm pe alţii să trăiască ceea ce ar trebui să trăim noi. Nu mergem undeva pentru că nu vrem să fim văzuţi acolo. Nu ne împrietenim cu anumite persoane pentru că ne este ruşine de ce ar putea spune alţii. Nu îndrăznim să ieşim din cutia în care ne-am închis pentru că ne e frică de reacţia lumii. Mulţi oameni de valoare pierdem din cauză că sunt prea dependenţi de părerea societăţii.

Tu pentru cine trăieşti? Pentru ce faci anumite lucruri? Ce scopuri ai? Eşti dependent de părerea celorlalţi? De acceptarea lor? Sau trăieşti independent de părerea oamenilor din jurul tău?  Opreşte-te şi analizează-ţi puţin viaţa. Tu pentru cine trăieşti? Tu viaţa cui o ai? Nu ai să reuşeşti niciodată să fii cine trebuie să fii, atâta timp cât vei ţine cu dinţii de acceptarea celorlaţi. Îndrăzneşte, creşte şi cucereşte! Şi asta pentru că tu trebuie să trăieşti afară din cutie!

 

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com

Citeste si:

Diverse

Dacă fugim de ceea ce suntem, vom fugi de noi o viață întreagă.

Asta ești tu. Ăsta ești tu. Dacă înțelegem și acceptăm asta, ne putem accepta pe noi înșine. Însă dacă fugim de ceea ...

Diverse

El nu este aici!

”El nu este aici!”. Acesta este exemplul cel mai potrivit în care ni se arată că îl poți căuta pe Hristos și să nu-L g...

8 Comments

  • avatar image

    Angela Insula Ekklesia

    oct. 13, 2011

    Reply

    Da,ai dreptate :(

  • avatar image

    Cristi

    oct. 13, 2011

    Reply

    Da. Nu facem ce vrem pentru ca si parerea celor din jurul nostru conteaza, nu suntem independenti pentru ca cei din jurul nostru sunt dependenti de reactia noastra. Suntem atomii care se invart in jurul aceluias nucleu... viata... . Cum ar fi daca fiecare electron din jurul unui atom ar fi independent?. Ar mai exista materia?. Ar mai exista nucleul?. Oare cum s-ar numi el?. Nu facem multe lucruri pentru ca, nu ca ne e rusine sau ce ar spune lumea, ci pentru ca ce e bine pentru noi uneori e toxic pentru cei din jurul nostru. Dar chiar daca traim in aceeasi cutie, spiritul nostru trebuie sa fie liber, dincolo de ea, pentru a putea creea si a fi intr-adevar liberi. De aceea trebuie ca cativa dintre noi, (nu multi) sa fie lumini puternice care sa ne calauzeasca pasii in directia buna...

  • avatar image

    Xanadu

    oct. 14, 2011

    Reply

    Drumul spre adevărata libertate are un traseu relativ ușor de schițat: dependență-idependență-codependență. Majoritatea oamenilor consideră că idealul îl constituie independența. Ce uită, însă, este faptul că trăim în comunitate, și că libertatea mea (și independența, evident) se termină acolo unde începe libertatea aproapelui. Sigur că se pune problema spinoasă, deși simplă: cine este aproapele meu? Răspunsul este pe undeva consemnat, de două milenii. Deci, alternativa la a face lucruri pentru a primi acceptarea celorlalți nu este a face lucruri pe care le dorim, punct. Ci mai degrabă, a face acele lucruri pe care le dorim, care însă să nu ne aibă doar pe noi în centrul atenției, ci și comunitatea în care trăim. Cât despre opțiuni, am două linkuri utile. http://sheenaiyengar.com/the-art-of-choosing/ http://www.youtube.com/watch?v=lDq9-QxvsNU

    • avatar image

      Alina Ilioi

      oct. 16, 2011

      Reply

      Într-un fel, are logică ceea ce spui:)

  • avatar image

    Andrei

    oct. 19, 2011

    Reply

    ....frate, cat negativism pe blogul acesta, aproape (repet aproape) toate articolele postate pe blogul tău imi induc o stare de anxietate cu privire la gasirea unui blog care sa te mai și bine dispună din când în când :) Cât despre postul tău de mai sus am impresia ca prea generalizezi și prea victimizezi niste oameni care așa au fost crescuți(sau care au dorit să crească intr-o continua stare de neglijență față de cei din jur), nu care nu au timp de toate cele enumerate de tine. P.S. Cu o floare nu vine primăvara (sau mai direct cum s-ar spune: de apreciat intenția ta de a "trage" un semnal de alarmă, dar un singur post nu produce mari schimbari la adresa celor care deja s-au obisnuit asa). Respect !

    • avatar image

      Alina Ilioi

      oct. 20, 2011

      Reply

      :) Criticului nu-i datorez nimic. O zi bună

  • avatar image

    Adrian

    oct. 20, 2011

    Reply

    Ai un soi de curatenie spirituala rar intalnita astazi....cautam cu totul altceva si te-am descoperit pe TINE.

  • avatar image

    Adrian

    oct. 20, 2011

    Reply

    Sper sa nu ajung dependent de tine..mi-ar fi placut sa te cunosc sa-ti imortalizez optimismul intr-o frumoasa marmura galbena , culoarea sfintilor.....evident fara nici o trimitere la religie..desi apreciez ca stii sa apreciezi cuvantul CRESTIN din cate am citit. Eu un artist poate ratat am facut 100 de greseli pana acum si ma intreb daca aceste (greseli) au fost greseli?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.