Diverse

Nu pune capăt vieții, ci capătă viață!

Vizite: 7315

 

Cu doar câteva luni în urmă striga că viața nu mai are rost. Că gata, s-a terminat. Îmi aduc aminte de fiecare moment și vorbă. Dar mai ales îmi aduc aminte de fiecare cuvânt nerostit. Era a treia oară când stăteam de vorbă la telefon cu o persoană care vrea să-și pună capăt vieții.

Prima oară s-a întâmplat cu vreo 6 ani în urmă, când a încercat să se strângă cu un șnur de gât. Nu i-a reușit noaptea aia, nu a avut curaj, iar norocul sau ghinionul a făcut ca a doua zi să mă cunoască pe mine și să ”miros” că ceva nu e în regulă. Așa că iată-mă stând toată noaptea la telefon, luptându-mă cu demonii altei persoane obosite, pe care am cunoscut-o cu 24 h înainte. Era un băiat agitat, tânăr și nefericit. Într-un final a câștigat lupta cu viața, însă pe mine m-au trecut toate sudorile. Tot ce mă întrebam era ”dacă își pune capăt vieții și eu n-am reușit să fac nimic?”. Nu am mai păstrat legătura de atunci, însă facebookul îmi arată că încă e în viață. Fericit? Nu știu.

A doua oară s-a întâmplat cu vreo 4 ani în urmă, când o ea, pe care o cunoscusem într-un autobuz, m-a sunat ca să-mi spună același lucru: ”gata, îmi pun capăt!”. Strângeam telefonul în mână și mă rugam Domnului să-mi dea cuvintele potrivite. Plângeam împreună cu ea, apoi o certam și o încurajam. Nici eu nu știam ce să mai spun. Și cu ea vorbesc rar acum, însă facebookul îmi arată că are un copil și că trăiește. Sunt fericită.

După cum spuneam mai sus, a treia oară a fost acum două luni. Tot la telefon. ”Nu mai are sens, nu mai ai ce să-mi spui ca să mă răzgândesc”. Pe de o parte îmi venea să dau cu pumnul în perete și să mă întreb de ce eu și de ce acest tip de telefoane. Însă pe de altă parte, m-am aruncat pe genunchi și L-am rugat pe El să mă ajute să vorbesc ce trebuie. Să transmit viață. Am început să implor, apoi să negociez. ”Dacă nu faci asta, se întâmplă asta”, ”dacă ții la mine câtuși de puțin, mă asculți”, dacă, dacă, dacă. Doar că de data asta parcă am simțit mai aproape moartea ca niciodată. Mai sigură persoana decât celelalte persoane. Țineam telefonul ăla în mână și mă gândeam că dacă nu reușesc să conving persoana să nu o facă, mă voi acuza toată viața. Imploram în gândul meu ajutor Ceresc și vorbeam fără să mă opresc, ca nu cumva să îi las timp de gândire celuilalt. Alergam de la copil la telefon și iar la copil și iar la telefon, dorind ca timpul să se oprească în loc și Dumnezeu să vindece toate rănile. Acum e bine. Ne-am privit în ochi și am știut amândoi că povestea aia nu o vom uita niciodată. Ne-a schimbat. Lui i-a dat renaștere spirituală. Mie mi-a dat recunoștință Divină și harul de a vedea miracole întâmplându-se în fața ochilor mei.

Ce vreau să spun cu poveștile astea? NICIODATĂ să nu îi mai dați un șut omului care e deja jos. Întindeți o mână, răspundeți la un telefon, fiți binecuvântări. Salvați vieți. Nu judecați, în mod special durerea. Dacă un om a ajuns să spună că vrea să-și pună capăt vieții, are nevoie de măcar un gram de empatie și dragoste. Oferă tu acel gram și chiar mai mult. Oferă speranță. Rugăciune. Sprijin.

Iar dacă TU simți că nu mai poți, cere ajutor. Spune-i cuiva ce te doare, ce te roade. Nu lăsa să ajungi la capătul tunelului unde nu mai vezi nici o luminiță.

Capăt viață, nu capăt vieții!

 

 

Citeste si:

Diverse

Sunt mulțumitoare pentru familie (#7ziledemulțumire)

  Bună dimineața! O mână mică peste fața mea și un picioruș în burtă mă făcu să știu că e timpul să mă tre...

Diverse / special pentru voi

#7ziledemulțumire

  Cred că este foarte ușor să găsim nemulțumiri sau plângeri. Nici nu trebuie să ne îndreptăm tare departe, sunt c...

No comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.