special pentru voi

Prin ce te mai deosebești TU de RESTUL?

Vizite: 556

Săptămâna trecută am fost rugată de un cont creștin de pe Instagram să mă filmez 2-3 minute timp în care să transmit câteva cuvinte de încurajare celor din Social Media. M-am conformat cu drag. Desigur, mă așteptam ca după ce vor posta materialul, să văd și comentarii negative. De ce? Pentru că e deja obișnuit să apară măcar 1 comentariu legat de machiaj sau ținută. Și nici una din cele două nu erau exagerate, ci de bun simț. Să redau în câteva cuvinte ce mi s-a scris: ”Ar fi bine să nu te mai vopsești, machiezi etc. Cu ce te deosebești tu de lume??? Doamne îndură-te.”Am spus un AMIN răspicat pentru că mi-a adus aminte de perioada când aveam 16-17 ani și constant erau oameni care comentau, fie în biserică, fie pe Hi5. Atunci era Hi5, da. Niciodată nu am fost suficient de bună și mereu eram întrebată cu ce mă deosebesc de lume. Purtam panglică pe acea vreme, eram considerată o rebelă. Nu aveam colțul. Dar de cele care veneau cu colț la batic și cu rochii de li se citea anatomia nu spunea nimeni nimic. Aveau colț. În fine.

”Cu ce te deosebești tu de lume, femeie creștină/ bărbat creștin?” E trist că am ajuns să limităm deosebirea de oamenii din afara bisericii la vestimentație și aspectul exterior. E întrebarea cu care am crescut, întrebarea pe care am auzit-o des la microfon, întrebare care se mai pune și astăzi în online.

Ia să vedem, cu ce se poate deosebi cu ADEVĂRAT un om din biserică de un om din afara bisericii?

  1. Cu un caracter frumos. (Aoleu, nu prin exterior?!) Un caracter frumos are o vorbire aleasă, dreasă cu seară și curge ca mierea de albine. E dulce, dar sărată. Adică le are pe amândouă, nu îi poate sta în gât omului. Un caracter frumos nu rănește intenționat, nu se ceartă ca la ușa cortului cu oricine nu e de acord cu el, nu întoarce rău pentru rău. E atent la nevoile celuilalt.
  2. Cu o imagine bună. (Vai, din nou nu am spus exteriorul?!) Adică nu fug oamenii atunci când văd că te apropii, pentru că știu cât de cătrănos ești, de încruntat, de răutăcios și de posac. Oricine ar spune ceva rău de tine, puțini vor crede pentru că acțiunile tale vor vorbi mai mult decât vorbele altora. Oamenii te vor privi cu respect (chiar dacă uneori doar în sinea lor), pentru că vor ști că ești un om cu coloană vertebrală. (Să nu mai spună oamenii ”Nu mă duc la biserică pentru că i-am împrumutat X sumă cuiva din biserică și nu mi i-a mai dat veci înapoi).
  3. Cu seriozitate. Adică ceea ce spune, face. Ceea ce promite, respectă și se ține de cuvânt. Știi că te poți baza pe acel om și că e de încredere.
  4. Cu o inimă bună, miloasă, darnică. În zadar umbli cu fusta până în pămân și batic cu două colțuri dacă îți e greu să oferi un pahar cu apă.
  5. Cu iubire. IUBIRE. IUBIRE. Repet: iubire! Oh… acea iubire pe care ne-o oferă nouă Dumnezeu. Acea iubire săritoare, jertfitoare, blândă. Rar o mai întâlnim. Chiar și când mustri și o faci din iubire, omul simte asta și are efect (auziți dragi comentatori duri și aspri care v-ați făcut o meserie din a critica?).
  6. Aspectul exterior (Aleluia, a venit partea preferată). Un om îngrijit este un om plăcut. Un om cu fața luminoasă și zâmbitore spune multe.

Așadar, data viitoare când voi mai fi întrebată ”Prin ce te mai deosebești tu de restul dacă alegi să te machiezi și vopsești?”, voi răspunde frumușel: ”Prin caracter și fapte. Tu prin ce alegi să te deosebești?”.

Citeste si:

special pentru voi

De zeci de ori femeie

”Nu mi-ar plăcea să fiu femeie”, îmi aduc aminte de spusele unui verișor de-al meu. ”Păi ce viață aveți voi mă, câ...

special pentru voi

Dragă Românie…

Draga mea Românie.... Te-am iubit cu înverșunare încă de când am început să mă îndrăgostesc de cuvintele tale. În c...

No comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.