ascuns in suflet

Scrie şi citeşte

Vizite: 9952

Mă trezesc în miez de noapte, în faţa unei foi albe şi cu inima frământânu-se. Mă trezesc şi mă plimb dintr-o parte în alta, privesc pe fereastră la lună, după care mă întorc din nou în pat. Mă trezesc şi scriu. Scriu. Şi scriu cu aşa o grabă, de parcă cineva m-ar putea prinde din spate şi m-ar putea opri. De parcă cineva ar sta deasupra mea şi ar măsura literele pe care le aştern.

De mică, citeam cărţi peste cărţi. Mă ascundeam în orice colţ liber pentru a nu mă găsi nimeni şi a nu-mi spulbera acel loc magic. Dimineaţa, luam o carte în mână, o mângâiam şi deschideam prima pagină cu răsuflarea tăiată. Aşteptam să văd de această dată în ce lume voi intra. Iar când venea timpul să mănânc, nu îmi era foame. Nu îmi era foame pentru că sufletul meu deja se hrănea. Noaptea, o, noaptea… citeam la lumina veiozei şi tresăream la orice pas pe care-l auzeam pentru că ştiam că urma să fiu certată pentru că nu dorm la o oră atât de târzie. Dar ei nu înţeleau. Nu înţelegeau că nu puteam dormi atâta timp cât erau atâtea cărţi necitite pe raftul bibliotecii noastre. De la Creangă am alergat la Eminescu, de la Eminescu la Sadoveanu, la Anna Sewell, la Emily Bronte, Dostoievski, Jane Austen, Bacovia şi alţi scriitori. De toţi m-am îndrăgostit pe rând, i-am îmbrăţişat şi le-am citit cu foame fiecare cuvânt. Timpul trecea, unii copii nu înţelegeau de ce prefer să stau să citesc o carte în loc să ies afară la joacă. Şi uite aşa, an după an, tot mai flămândă simţeam că există ceva mai mult. Că undeva acolo e o comoară pe care eu nu am găsit-o încă. Simţeam că sunt neînţelească, că nu mă pot exprima şi că oamenii nu ştiu cine sunt eu. Nici măcar unul. Nici măcar familia mea. Până când, m-am aşezat la masă şi în schimb să deschid o carte ca să o citesc, am luat pixul în mână şi mi-am scris singură o poveste. Am scris singură ce îmi doream să citesc. M-am simţit de parcă am deschis cutia Pandorei. Alergam dintr-o parte în alta pentru a descoperi lucruri noi despre care aş mai putea să scriu. Când am îndrăznit să arăt primul meu text cuiva şi pe chipul acestei persoane au curs lacrimi, inima mi-a tresăltat. Mi-am găsit menirea.

Şi acum, de fiecare dată când scriu, încerc să-mi imaginez faţa celui care citeşte. Încerc să-mi imaginez dacă râde o dată cu mine şi dacă plânge atunci când plâng şi eu. Şi dacă textul meu nu trezeşte nici un fel de sentiment, mă întorc dezamăgită şi încep să scriu şi mai mult. Şi parcă nici acum, multă lume nu înţelege. Nu mă consider omul literelor. Nici pe departe. Sunt alţii care pot lua această denumire cu mult mai multă demnitate. De asta, scumpul meu, când mă întrebi cine sunt, îţi spun cu un zâmbet simplu să mă citeşti. Citeşte-mă pentru că acolo mă găseşti. Acolo sunt eu. Aici. Printre rânduri. De ce am scris acum? Nici eu nu ştiu. Nu am scris pentru că am vrut să vorbesc de mine, ci pentru că este o taină, o taină pe care trebuie să o spun. Nu am pretenţia să fiu numită scriitoare. Am dorinţa să fiu numită om. Nu pot să tac. Scrie şi citeşte! Citeşte şi scrie! Simte! Nu permite lumii să te închidă într-o cochilie. Locul tău nu e acolo! Locul tău e afară, printre simţăminte.

 

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com

Citeste si:

ascuns in suflet

O femeie adevărată nu e de vânzare!

Am un kilogram de lacrimi, 300 de grame de durere, 3 kile de fericire și cam tot atâtea zâmbete. Mai am zeci de grimase, tone d...

ascuns in suflet

Unde este Dumnezeu?

„Unde este Dumnezeu în toate acestea?”, ”De ce mi-a făcut asta?”, ”De ce nu a oprit tragedia să se întâmple?”, ...

11 Comments

  • avatar image

    Paul

    dec. 06, 2011

    Reply

    Alina, de fiecare data cand citesc ultimul articol publicat de tine astept cu nerabdare sa il citesc si pe urmatorul, pentru ca... articolele tale si ceea ce scrii este mult prea scump si rar gasesti persoane care sa mai scrie ceea ce simt si sa scrie adevarul despre lumea care ne inconjoara... P.S. este singurul blog pe care il urmaresc cu placere si ... astept urmatorul aricol.

    • avatar image

      Alina Ilioi

      dec. 07, 2011

      Reply

      Da? Mă bucur mult... chiar mă bucur:)

  • avatar image

    Mirela

    dec. 06, 2011

    Reply

    Alina.... tu spui ca nu esti scriitor.... eu iti spun ca nu sunt critic literar sa pot spune un verdict daca esti sau nu un scriitor. Pot sa afirm cu certitudine ca fiecare articol scris de tine il citesc cu maxima placere si nerabdare si ca mine sunt multi admiratori ai tai! Cred ca asta conteaza mai mult decat "incadrarea oficiala" in categoria de scriitor, nu? Aduci atata emotie si adevar in ceea ce TU poti scrie iar noi, umilii cititori ne multumim sa recunoastem in sinea noastra multe lucruri si ne bucuram ca si cand le-am spune noi, cei mai putin curajosi ( si mai putin talentati )... cei care nu au puterea sa spuna in "vazul lumii" anumite lucruri! Subscriu la P.S.-ul lui Paul ;)

    • avatar image

      Alina Ilioi

      dec. 07, 2011

      Reply

      Eşti o drăguţă Mirela. Îţi mulţumesc:)

  • avatar image

    Adina

    dec. 09, 2011

    Reply

    Beautiful

    • avatar image

      Alina Ilioi

      dec. 09, 2011

      Reply

      Thank you:)

  • avatar image

    Andreea

    dec. 12, 2011

    Reply

    ma bucur ca si tie iti place sa citesti , eu din pacate dragostea pentru citit am gasit-o abia prin a 12a pana atunci cartile mi se pareau o pierdere de timp , si asa rau imi pare ca mi-a pierdut pur si simpul timpul in fata televizorului , parca hipnotizata si din ce in ce mai inchisa in mine - nu-mi doream sa vorbesc cu nimeni comparandu-ma cu cei de la tv care sunt si ei oameni nu perfecti cum ni se par noua . cu mare drag iti citesc articolele. la cat mai multe articole frumoase si pline de invatatura >:D< !

  • avatar image

    fata care aduce ploaia

    ian. 09, 2012

    Reply

    Super postarea si poza:)

    • avatar image

      Alina Ilioi

      ian. 10, 2012

      Reply

      Îţi mulţumesc:)

  • avatar image

    Robert

    apr. 11, 2012

    Reply

    Ai mai castigat un fan in numele meu. Esti o persoana deosebita si foarte inteligenta. Am citit toate postarile de pe 10 aprilie pana la aceasta(si urmeaza sa le citesc si pe cele mai vechi ramase), unde nu am putut sa nu ma opresc sa-ti transmit ca m-ai impresionat profund! Sper sa ne transmiti ganduri si emotii cu aceeasi incredere si poate, chiar mai des pentru ca sigur vei schimba viata unei persoane sau alta, iar daca reusesti asta, cu siguranta e suficient pentru a continua cu acest blog! N-am inteles unele lucruri, ca de exemplu, unde lucrezi. Pe ce post tv ai aparut? Unde mai apari? Si ce ti-ar placea sa realizezi in mass-media? Felicitari pentru acest blog!

    • avatar image

      Alina

      apr. 16, 2012

      Reply

      Îţi mulţumesc din nou... Am apărut pe mai multe posturi, dar momentan lucrez la Antena 1 Cluj:) Ce mi-ar plăcea? Să rămân integră şi să fac o schimbare cu ajutorul lui Dumnezeu:)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.