ascuns in suflet

Într-o zi vei realiza că viaţa ta e aşa cum trebuie să fie.

Vizite: 15625

freedom_by_laurazalenga-d68pwxu

A fost o dimineaţă în care am deschis ochii şi am ştiut că pot trăi şi fără tine, chiar dacă nu mi-aş fi imaginat nici pentru o secundă un viitor fără tine în el. Iată că acum pot.

Ultima oară când am vorbit mi-ai spus că sunt cea mai puternică persoană pe care ai întâlnit-o, cu un suflet de copil. Şi că e cea mai ciudată combinaţie peste care ai dat. Atunci am zâmbit, şi ţi-am spus să pleci mai repede, pentru că nu am nevoie de vorbele tale de încurajare. Nu după ce mi-ai dat drumul la mână şi m-ai lăsat în mijlocul drumului dezorientată. Nu înţeleg de ce oamenii ţin să îţi întindă un şerveţel după ce te-au umplut de sânge.

Au fost multe nopţi în care am simţit că nu pot să respir. Multe dimineţi în care mă chinuiam să mă ridic şi să trăiesc. Aşa moartă cum eram. Pentru că da, în interior nu mai trăiam. Nu cu visele ucise, nu cu viitorul dărâmat, nu cu inima zdrobită.

Până în acea dimineaţă în care am ştiut că a apărut lumina. Şi-am zâmbit. Pentru prima oară, după mult timp, cu sinceritate. A fost dimineaţa în care am ştiut că sunt liberă. Am mâncat o îngheţată la micul dejun. A fost prima alegere pe care am făcut-o fără să mă gândesc la „cum ar trebui”. Pur şi simplu am făcut-o pentru că am simţit. Atunci a fost punctul în care viaţa mea s-a schimbat. În care eu m-am schimbat.

Am devenit şi mai puternică. Am călătorit. Am rupt legăturile fără sens din viaţa mea. Am devenit directă. Uneori poate ridicol de sinceră. Nu mi-am mai legat sensul vieţii de nici un om. Am zâmbit mult mai mult. Am râs cu poftă. Am descoperit noi lucruri care-mi plac. Am prins curajul de a spune lucrurilor pe nume. Am început să trăiesc.

M-am schimbat. Şi ce bine că am făcut-o!

Îţi mulţumesc pentru asta. Mulţumesc pentru că m-ai ucis, ca să reînvii şi să devin mai liberă ca niciodată!

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com

Citeste si:

ascuns in suflet

Fata de pe bicicletă

  Viteză. Întunericul se îmbină cu luminile becurilor instalate pe marginea străzii. Luna de deasupra se uită curioas...

ascuns in suflet

De ce unii suferă mai mult decât alții?

  Stătea cu ochii ei mari și albaștri, codițele ca două cosițe și năsucul mic ca un năsturel, și privea către bu...

4 Comments

  • avatar image

    Julie

    Sep 22, 2015

    Reply

    Uite acum ma duc sa mananc si eu inghetata...mi-ai facut pofta. Inteleg perfect cum e cu zdrobirea si inghetata de dupa :)

    • avatar image

      Alina

      Sep 22, 2015

      Reply

      Să ai poftă, Julie! :)

  • avatar image

    Bianca

    Sep 25, 2015

    Reply

    Articolul asta mi-a dat fiori(pozitivi, in sensul bun al cuvantului), mi-a facut pielea de gaina. Nu-mi imaginez un mod mai placut de a scrie un articol pe o astfel de tematica. Am vazut si altele, scrise cu diverse figuri de stil care mai de care mai complexe, dar la tine parca e altceva, e ca si cum ai scrie in propriul jurnal si nimeni altcineva n-ar avea acces la el. Superb!

    • avatar image

      Alina

      Sep 26, 2015

      Reply

      Îţi mulţumesc tare mult, Bianca! Mă simt onorată :)

Lasă un răspuns