„Am dormit 3 săptămâni într-o pădure. Nu am avut altundeva unde să mă duc”. Acestea sunt cuvintele unei persoane care răsună în mintea mea din nou şi din nou, de când le-am auzit. Am făcut ochii mari când am auzit aceasta şi am privit spre cel de lângă mine. Vorbea serios pentru că avea o doză de tristeţe în glas. Sau poate că aşa mi s-a părut mie. „Dar mai apoi, s-a rezolvat cumva. Mi-am găsit de muncă şi s-au mai schimbat lucrurile. Nu am renunţat”. Nu a renunţat. Ai citit?! Nu a renunţat! A trebuit să doarmă în frig, în pădure, singur, într-o ţară străină şi expus pericolelor, dar nu a renunţat. Atunci, pe loc, m-am întrebat dacă eu aş fi renunţat. Dacă m-aş fi întors acasă, înapoi unde e cald şi bine. Dacă aş fi rămas să lupt pentru visul meu, pentru un alt viitor. Oare?
Când auzi astfel de mărturisiri, te face să te întrebi ce mai cauţi tu pe lângă astfel de oameni. Eu, care cu greu îndur o noapte de frig sau poate că mă plâng că patul nu e prea confortabil. Phiu, şi mai apoi să-mi văd şi visurile împlinite, parcă ar fi culmea ironiei nu? Deja mă imaginez în faţa unui reporter care mă întreabă „-Cum ai ajuns să realizezi aceasta?” şi aş răspunde simplu „-Eeee, a fost o nimica toată. Am învăţat puţin mai mult sau am dormit poate că mai puţin”. Iar el, omul de lângă mine, ar răspunde „Am dormit 3 săptămâni într-o pădure, am stat nemâncat, am vândut ani întregi ziare la colţul străzii sau cine şi mai ştie ce”. Ha, să mai stau eu atunci cu capul sus?!
Dacă învăţăm ceva, e lucrul că ceva ce vrei mult, nici nu se obţine uşor. Că trebuie să fim dispuşi să luptăm. Indiferent dacă e uşor sau greu. Poate că nu ne-a pus nimeni să dormim într-o pădure, să plecăm în altă ţară unde nu cunoaştem pe nimeni sau să renunţăm la tot ce avem. Poate că nu. Dar asta nu înseamnă că nu sunt alte lucruri de făcut. Când asculţi poveşti precum cea de mai sus, când auzi de limonada lui Iulian sau te minunezi de alţi oameni, parcă te cuprinde zelul şi chiar invidia. Îţi e ciudă pentru că alţii au făcut ceva, că le-a venit această idee. Sau îi admiri pentru curajul lor. Pentru dedicarea lor. Nimeni nu-ţi garantează că dacă începi acum să faci ceva, vei reuşi să duci la bun sfârşit sau va avea succes. Dar ce îţi garantez eu este că dacă nu începi să faci ceva, nu vei reuşi nimic. Nu vreau să sugerez nimic. Nu vreau să mai spun nimic. Doar… îndrăzneşte să ieşi din afara zonei comofortului tău!
Imagine preluată de pe: Billy Coxin
2 Comments
jademan
ian. 06, 2012
Horatiu
ian. 06, 2012