Diverse

Azi sunt egoistă

Stau în faţa ecranului alb şi parcă e prima oară când nu ştiu despre ce să scriu. Aş scrie despre iubire. Dar apoi dau din cap. Atât de multe s-au scris despre ea…şi m-aş simţi şi ca o trădătoare. M-aş simţi ca o trădătoare pentru că eu încă nu mi-am întâlnit sufletul pereche şi prin urmare, încă nu am cunoscut iubirea cu toate formele ei. Aş scrie despre bunătate. Dar cine vrea să audă de ea? Noi vrem să o vedem. Să o simţim. Pentru că e tot mai rară. E rară şi scumpă.

Despre răutate nu pot să scriu. Nu. Nu vreau să „murdăresc” această zi cu gânduri atât de sumbre. Prin urmare, dacă nu vreau să stric această zi atât de frumoasă, nu pot scrie nici despre comportament. Nu pot pentru că lasă tot mai mult de dorit. Şi pentru că ne-am obişnuit să scriem despre lucruri rele, uitând că mai există şi lucruri bune. Lucruri care ne fac inima să ne bată. Care ne aduc un zâmbet pe buze.

Astăzi nu e o zi din acelea. Nu e o zi în care să am inima plină şi să vreau să vă mai dau şi vouă. Astăzi am să fiu pentru prima oară egoistă în ale scrisului. Nu pentru că-mi doresc, ci pentru că nu am de unde. Şi mi-e frică . Mi-e frică să nu ajung şi eu secătuită. Fără vlagă. Să nu mai am ce să vă ofer. Şi credeţi-mă, v-aş oferi tot ce am eu mai bun. Tot ce se află în inima mea. Şi…dacă atunci când îmi aşterneam inima pe o foaie albă, aşteptam cu respiraţia oprită părerea voastră, oare cum aş aştepta-o acum? Acum când…nu am prea dăruit nimic?

Aş scrie despre voi. Dar voi ştiţi cum sunteţi. Voi vă ascundeţi în spatele unui ecran, uneori nelăsându-mă să aflu cum şi ce vă caracterizează. Prin urmare, nu pot scrie nici despre voi. Deşi aş vrea să scriu. Şi poate de multe ori am făcut-o fără să ştiu.

Aşa că azi aleg. Aleg să nu scriu despre nimic. Aleg să las ziua să-şi scrie istoria şi apoi să-mi şoptească şi mie. Şi eu…vă voi şopti vouă. Azi vă scriu doar atât: dacă nu îndrăzneşti să rişti, nu vei afla niciodată de ce eşti în stare. Să ţii minte, bine?

Tags: / / / / / / / / / /

Citeste si:

Diverse

Sunt oameni care fug de ei

Sunt oameni care atât de repede fug de ei înșiși, încât în drumul lor răstoarnă și alți oameni. Îi răstoarnă ca pe n...

Read more

Diverse

Diana Gadola: ”Te obișnuiești cu boala și cu oboseala”

Diana Gadola: Am 33 de ani și până la ora actuală am făcut suficient de multe alegeri proaste încât să ajung pe la diverș...

Read more

15 Comments

  • avatar image

    Mimi

    sept. 26, 2011

    Reply

    e bine de ştiut Alina!....da uneori mi-s tare prudentă...uneori e bine să îi dau câte o mică vacanţă prudenţei ...oare zic bine ce zic?...:)

    • avatar image

      Alina Ilioi

      sept. 26, 2011

      Reply

      Uneori nu strică draga mea Mirela:)

  • avatar image

    Mimi

    sept. 26, 2011

    Reply

    deci toamna asta dau o mică vacanţă prudenţei....să las loc curiozităţii, şi riscului...cine ştie ce voi descoperi....sau poate mă voi redescoperi...:) let's starting...:)

  • avatar image

    Nelutu M.

    sept. 26, 2011

    Reply

    Este o chestie interesanta aici... Tu nu poti sa nu dai nimic. Nici atunci cand iti propui asta! :)) Ultima ta afirmatie e un adevarat izvor de inspiratie, motivatie, incurajare si provocare! Poate nu pentru toti, dar pentru mine chiar a venit la fix. So... multumesc din nou! :)

  • avatar image

    tonko

    sept. 26, 2011

    Reply

    Sarut mina ! Probabil ai lucrat mult in ultimul timp si nu mai ai baterii . O plimbare in natura sau o rememorare a copilariei pot sa-ti dea forta .

  • avatar image

    Mimi

    sept. 26, 2011

    Reply

    Neluţu...eu după tine...că deja i-am dat vacanţă la prudenţă...să văd cum e să mai şi rişti puţin...:)

  • avatar image

    Nelutu M.

    sept. 26, 2011

    Reply

    Da... Se zice ca cel mai mare risc este sa nu risti nimic in viata! Mie imi place sa risc. Dar de data aceasta vreau sa imi asum un risc mai mare pentru o 'chestie' mare! :)

  • avatar image

    Mimi

    sept. 26, 2011

    Reply

    Sper Neluţu să fie cu rezultat pozitiv această "chestie mare" ....eu am să spun mai încolo...cum e cu a risca....de fapt dacă mă gândesc...vara asta am riscat şi eu cu o chestie...maaamăă şi ce rezulatte pozitive au ieşit, şi relaţii umane faine....deci...cum s-ar zice se merită efortul de a risca...:)) depinde pe ce anume rişti...mai tre să rişti cu cap...:) this is the point...:)

  • avatar image

    Cata

    sept. 26, 2011

    Reply

    Draga Alina, sunt curioasa ce anume te face pe tine sa crezi ca exista un suflet pereche; daca inteleg eu bine, o singura persoana in lumea asta care ti se potriveste. Sunt curioasa ce anume te-a determinat sa crezi in asa ceva. As aprecia mult un raspuns. Sunt curioasa.

    • avatar image

      Alina Ilioi

      sept. 26, 2011

      Reply

      Nu spun că o singură persoană mi s-ar potrivi. Dar am încredere că există cineva, acolo pentru mine pentru că sunt convinsă că Dumnezeu se implică în alegerea partenerului nostru:)

      • avatar image

        Andi

        sept. 26, 2011

        Reply

        frumos!!!... frumoase ganduri! felicitari.

  • avatar image

    Cata

    sept. 26, 2011

    Reply

    Asta cred si eu, ca Dumnezeu se implica in alegerea partenerului, atunci cand dorim asta. Am intrebat pentru ca, din cate stiam eu, cand spui suflet pereche spui o singura persoana din toata lumea asta, care ti se potriveste. Stiam ca sintagma suflet-pereche, provine din mitul androginului ( un intreg separat in doua parti, partile cautandu-se una pe cealalta). Evident, doar inventii omenesti. Am explicat mai pe larg ca sa iti spun de unde pana unde mi-am tras eu concluziile de te-am intrebat mai devreme.

  • avatar image

    Dli

    sept. 27, 2011

    Reply

    Riscurile ne ajuta sa ne implinim visele. Stiti asta. Dar si prudenta trebuie sa existe. Mai bine un echilibru rational intre prudenta si risc.

    • avatar image

      Alina Ilioi

      oct. 05, 2011

      Reply

      Aici îţi dau dreptate

  • avatar image

    cineva

    oct. 12, 2011

    Reply

    Bravo pt acest articol, ai realizat ceva din nimic dar in ultima parte observ ca este vorba de o lipsa de inspiratie cauzata de absenta feedback-ului cititorilor asa ca incerc sa te ajut. Vorbiai despre dragoste si cum nu o cunosti in toate formele ei nu poti sa vorbesti desprea ea, acelas sentiment il am si eu cand ascult o melodie cu tema dragostea . Cred ca 70% din melodii vorbesc despre ea asa ca eu simt doar ritmul muzicii iar versurile sunt doar niste cuvinte fara rost. Intradevar binele din zilele acestea este rar dar oare si pretios? Poate o persoana ca tine apreciaza binele dar multe persoane apreciaza faptele rele. Stiu ca suna aiurea dar asta e realitatea, azi se apreciaza mascaricii si prostia sau cel putin asa lasa impresia, amu ca in mintea lor apreciaza binele e altceva dar majoritatea prefera sa isi ascunda adevaratele sentimente sub o masca dura si sa isi dovedeasca insensibilitatea. Ei uite asa mi-am deschis si eu o parte din inima si sper ca te-am ajutat cum ma ajuti si tu pe mine.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.