Stăteau pe o bancă pustie dintr-un parc plin de oameni. Un bătrân şi un copil. Copilul e frământat de o problemă, bătrânul îl priveşte cu dragoste în ochi. Nepoţelul deschide gura şi întreabă cu vocea lui subţire:

-Doare? Cum e când eşti dezamăgit?

-Da, doare. Simţi că ceva îţi invadează trupul, tremuri şi parcă nu poţi să respiri. E o durere tăcută. Mută. Ştii, ciudat este că de obicei eşti dezamăgit de persoanele la care ţii mult. Nici nu se poate altfel. Doar îţi pui toată speranţa în ei. Îi laşi să te desopere pe tine, ca fiinţă, ca om. Când te cuprinde un gust amar în gură, ţi se adună cute pe faţă involuntar şi simţi că ameţeşti, atunci e lovitura de graţie. Dar copile, eşti mic. Întreabă-mă lucrurile care te interesează şi prin care treci.

-Bunicule, dar de ce te dezamăgeşte o persoană?

-Dragul meu, uneori nu o face intenţionat. De multe ori doar ai aşteptări mai mari decât se cuvine de la acea persoană. Pur şi simplu porneşti la drum cu altă perspectivă decât a celui de lângă tine. Atunci nu poţi să zici că e vina nimănui. Dar mai este şi categoria a doua de oameni, categoria cea mai mare, oameni care o fac în mod intenţionat. Ei practic se alimentează cu mirosul glonţului pe care-l aruncă în mijlocul inimii victimei, ca mai apoi să privească nepăsători şi să plece mai departe.

Copilul făcu ochii mari şi speriaţi. Începu să sufle mai repede şi să i se vadă pieptul cum i se mişca sub bătăile inimii.

-Când voi creşte mare voi fi şi eu dezamăgit?

-Da, copilul meu.

-Şi atunci de unde ştiu eu că voi supravieţui bunicule?

-Hahaaha, dragule. Vezi aceste riduri? În viaţă vei fi trădat de propriul prieten, vei fi minţit în faţă, vei fi furat, vei fi batjocorit, ţi se va frânge inima în mii de bucăţele, din ochişorii aceştia ai tăi vor curge multe lacrimi. Dar, mai presus de toate acestea, vei fi fericit. Vei fi fericit pentru că vei învăţa cum să fii puternic, vei învăţa cum să rabzi, cum să zâmbeşti, cum să plângi şi cum să iubeşti.  Nimic nu se compară cu drumul pe care-l parcurgi ca să înveţi să iubeşti…

-Bunicule?

-Da.

-Dacă dezamăgirea vine la mine, eu am să o trimit la iubire.

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com