ascuns in suflet

Cu cât sunt mai departe sentimentele pe care încercăm să le înăbuşim şi să le dăm uitării, cu atât sunt mai aproape de inimă.

Vizite: 16324

140104_sink_into_oblivion4_by_photoflake-d713rlo

Tremur. Inima îmi bate ba prea repede, ba prea încet. Mă mut de pe un picior pe altul. Îmi privesc vârfurile pantofilor. Murdari… plouă afară. Ridic ochii. Văd cerul. E albastru cu pete de roşu. Sunt în viaţă.

Un sentiment ciudat mă frământă de câteva zile. Mă întorc de pe o parte pe alta… Parcă-i o furnică în sufletul meu care mişună de colo-n colo. Câteodată mă şi pişcă. Mă oboseşte frământarea asta. Azi descopăr, ca o revelaţie, că e sentimentul de neputinţă. Mă simt neputincioasă în faţa vieţii. În faţa alegerilor pe care le fac ceilalţi. În faţa mea, în faţa Lui.

Din când în când mă mai întâlnesc cu câte-un om. Mă uit adânc în ochii lui. El nu are aceeaşi stare? Sunt singura care simte? I-aş striga că viaţa e scurtă. Că alegerile pe care le face sunt prosteşti. Prosteşti de pământeşti. L-aş apuca de umeri şi l-aş zgâlţâi de câteva ori, ca să vadă ce trebuie văzut. Să iasă din letargie. Însă sunt neputincioasă şi aici. Tot ce pot să fac, e să îi pun câteva întrebări incomode.

Simt neputinţa. Neputinţa de a face ceea ce e bine. Cu fiecare minut realizez că s-a mai scurs un moment… Văd, aud, simt. Poate că ăsta-i necazul. Că văd prea multe, aud prea bine şi simt peste măsură.

Eu sunt în viaţă. Şi mai am aşa multe de făcut! Fiecare bătaie de inimă îmi aminteşte asta. Mă tem. Mă tem că niciodată nu o să fiu iubită cu intensitatea cu care iubesc. Sau că nu o să o înţeleagă nimeni.

Mă prind de oameni şi mă agăţ strâns, ca pentru ultima oară. Nu îndrăznesc să închid ochii, pentru că de fiecare dată când i-am închis, nu mai erau acolo… Plecau. Şi apucam să privesc spatele, sau golul lăsat de ei.

Furnica asta nu-mi dă pace. Continuă să mişune prin sufletul meu… Nu-mi dă pace. Am făcut câteva alegeri greşite. Sau poate că au fost corecte prin natura lor, Finalul a fost greşit. Nu mai contează.

Sunt în viaţă. Asta contează. Şi când spun că sunt în viaţă, nu mă refer că doar respir. Trăiesc. Inspir viaţa. Caut rostul ei. Urc şi cobor. Nu m-am închis într-o cutie. Sunt înafara ei. Şi de afară, văd cerul.

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com

Citeste si:

ascuns in suflet / Diverse

Te iubesc

Te iubesc Te iubesc nu pentru că și tu mă iubești, ci pentru că așa simte inima mea.  Te iubesc nu pentru ceea ce...

ascuns in suflet / Diverse

Îmi place singurătatea

Bună. Sunt Alina. Am peste 17.000 de followers pe pagina personală de facebook, peste 45.000 pe pagina blogului meu, Gânduri As...

2 Comments

  • avatar image

    Flori

    feb. 04, 2015

    Reply

    Da, ai un suflet frumos. Ai darul de a scrie frumos şi pătrunzător, dar ai grijă ce faci cu El, poţi să l foloseşti pentru tine(cauţi slava care vine de la oameni) sau pentru oameni(căutând slava care vine de la Dumnezeu) Un scriitor ajunge să influenţeze viaţa oamenilor prin ceea ce scrie. Îţi doresc ca pe El, căruia îi aparţii, să ni L povesteşti prin frumuseţea sufletului tău! Nu te lăsa hrănită cu firmituri, meriţi mai mult de atât! "Glasul lui Dumnezeu îl auzi în liniştea sufletului tău."

  • avatar image

    Bia

    feb. 08, 2015

    Reply

    Tu furnici, eu pitici...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.