O întrebare care ne macină pe mulţi tineri, şi nu numai. Privim în jur şi vedem oameni mari, oameni mici, cu valize şi bagaje târându-le după ei şi agitaţi la terminalul de la aeroport. Se mută de pe un picior pe altul şi se uită în jurul lor suspect. Cearcăne mari şi negre încadrează ochii spălăciţi de atâtea cifre calculate. Mâinile le sunt aspre şi muncite. Sunt obosiţi. Nu numai fizic, ci şi intelectual. De nenumărate ori şi-au pus aceeaşi întrebare: ’’De ce-aş pleca, la ce să mai rămân?’’. Studentul ţi-ar răspunde că ar pleca pentru că se studiază mai bine în străinătate. Cu acelaşi preţ, ba chiar mai ieftin. Afaceristul ţi-ar spune că oriunde altundeva afacerile sunt mai prospere şi mai bănoase. Ţăranul ar răspunde melancolic că aici nu se mai practică agricultura aşa cum se practica o dată. Părinţii ar argumenta că viitorul copiilor este mai bun în afară. Toată lumea vrea un trai bun. Ca şi oameni tânjim după apreciere şi după răsplătirea efortului depus. Vrem să fim mândri de realizările pe care le avem şi vrem să avem în viaţă mai mult decât o foaie de hârtie numită diplomă. Oare de ce-aş pleca? Câmpii întinse, munţi verzi şi bogaţi, istorie multă. Asta e România. Nimeni nu-ţi promite reuşita zilei de mâine şi nimeni nu-ţi promite că vei fi fericit. Iubeşti ţara. Eşti patriot. Nu vrei să pleci urechea la tot ce se spune rău despre ea. E bine. Luptă. Dar nu te uita cu jind la toţi cei care trag după ei bagajele pentru a se îndrepta spre un alt loc. Încearcă să arăţi că se poate. Că există viitor. Nu judeca. Vei avea ceea ce ai ales. O viaţă fericită sau o viaţă mizerabilă. Alţii aleg să rămână. Te poţi număra printre ei. În final, vei ajunge un veteran de război. Dar cel puţin vei avea împlinirea faptului că ai luptat. Uită-te în oglindă, în ochii tăi şi răspunde-ţi sincer la propria întrebare: ’’Are sens să mai rămân?’’ Omului nu-i place să trăiască de pe o zi pe alta. Nesigur. De aceea preferă să meargă într-un loc în care ştie ce va urma. Aşa suntem noi oamenii. Ne este frică de necunoscut. Ne este frică de schimbări bruşte şi de alţi oameni care luptă pentru aceleaşi lucruri pentru care luptăm şi noi. În final, toţi ajungem la întrebarea eternă: ’’Merită?’’.
Citeste si:
Sunt oameni care atât de repede fug de ei înșiși, încât în drumul lor răstoarnă și alți oameni. Îi răstoarnă ca pe n...
Diana Gadola: Am 33 de ani și până la ora actuală am făcut suficient de multe alegeri proaste încât să ajung pe la diverș...
12 Comments
MIhai Motrescu
sept. 18, 2011
Alina Ilioi
sept. 18, 2011
Bizonul
sept. 18, 2011
Alina Ilioi
sept. 18, 2011
Nelutu M.
sept. 18, 2011
Claudiu
sept. 20, 2011
manu
sept. 18, 2011
Alina Ilioi
sept. 19, 2011
Loredana
sept. 23, 2011
Oli
oct. 01, 2011
Irina
oct. 02, 2011
Alina Ilioi
oct. 05, 2011