Nu există oameni de la care nu ai ce să înveţi. Fie înveţi de la ei cum să fii bun, cum să lucrezi şi cum să iubeşti; fie înveţi cum să nu trăieşti, cum să nu iubeşti şi cum să nu faci. Dacă suntem atenţi, totul în viaţă ne învaţă.
Am ales că lucrez cu oamenii pentru că-mi place să cunosc. De asta sunt pasionată de domeniul social. Pentru că vreau să aud poveşti, să văd oameni şi să cunosc vieţi. În fiecare zi mă întâlnesc cu oameni diferiţi: doctori, designeri, psihologi, directori, bucătari, veterinari, fotbalişti, vânzători, şomeri, copilaşi, etc. Fel şi fel de categorii. Am ocazia să stau cu fiecare în parte, cel puţin o oră. Să stau şi să ascult povestea lor, să aud viaţa lor. De multe ori, rămân impresionată. Privesc plină de admiraţie cum omul din faţa mea a ales să lupte şi a ales să trăiască. Să trăiască în adevăratul sens al cuvântului. Din păcate, de câteva ori am privit tristă şi dezamăgită. Unii oameni au uitat să trăiască. Au uitat… că inima le mai bate. Pur şi simplu stau şi aşteaptă să treacă ziua, ca mai apoi să vină alta, tot la fel. Şi uite aşa… ajung să învăţ de la fiecare în parte câte ceva. Câte o lecţie. Uneori învăţ aceste lecţii într-un mod plăcut, cu zâmbetul pe faţă, alteori trebuie să accept faptul că există în lume şi urât, tristeţe şi răutate. Aceasta e realitatea în care trăim. O realitate în care dacă nu eşti conştient de ea, s-ar putea să te pierzi undeva pe drum.
Învaţă. Lasă pe oricine să te înveţe. Lasă copilaşul acela mic să te înveţe cum să iubeşti. Lasă bolnavul să te înveţe cum să apreciezi sănătatea. Lasă măturătorul să te înveţe ce e smerenia. Lasă bătrânul să te înveţe ce înseamnă anii. Lasă-i, pentru că a învăţa să înveţi, nu e un paradox, e înţelepciune.
Imagine preluată de pe: www.deviantart.com
5 Comments
Alex
mart. 17, 2012
Tury
mart. 19, 2012
mihai
mart. 22, 2012
Bianca
ian. 04, 2014
Alina
ian. 07, 2014