Diverse

El nu este aici!

”El nu este aici!”. Acesta este exemplul cel mai potrivit în care ni se arată că îl poți căuta pe Hristos și să nu-L găsești, dacă îl cauți în locul nepotrivit.

Sărbătoarea Paștelui ne aduce aminte de jertfa fiului lui Dumnezeu, de dragostea Lui pentru noi, de biruința Luminii asupra întunericului, de plata păcatelor noastre. Însă ne reamintește și de faptul că dacă nu suntem focalizați și sensibili la șoapta Duhului Sfânt, putem alerga să Îl căutăm unde nu mai este…

”Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea” le-a rostit îngerii femeilor care îl căutau. În vremuri de disperare, de suferință, de depresie, de încercări, de dureri, există tot posibilul să uităm ce ne-a spus cândva Dumnezeu. El ne-a vorbit, ne-a atenționat, ne-a pregătit de dinainte, însă noi, când a sosit focul, am uitat cu totul de ceea ce ne-a fost spus și așa ne-a apucat disperarea și plânsul. Groaza. Așa cum și femeile care îl căutau pe Iisus au fost ÎNGROZITE și și-au aplecat fața la pământ.

”Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.” Oricât de neagră e încercarea, Dumnezeu e acolo alături de noi, chiar și dacă nu Îi simțim prezența. Trebuie ca atunci când nu mai vedem nici o soluție să ne aducem aminte de Cuvintele Lui. De promisiunile Lui. De planurile Lui. De numeroasele dăți când ne-a vorbit. Când I-am simțit prezența, când ne-a luat în brațe.

”La întoarcerea lor de la mormânt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi. Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme şi nu le credeau.” Există toate șansele ca tu să ai experiențe extraordinare cu Dumnezeu, să le povestești și altora, iar ceilalți că creadă că ești nebun sau că spui basme. Până și apostolii, aleșii lui Iisus, au crezut că sunt basme cele povestite de femei. Cu atât mai mult, să avem noi pretenții de la oamenii din jurul nostru? Indiferent că ceilalți ne cred sau nu, chiar dacă ei cred că spunem basme, să nu uităm că NOI am trăit o experiența reală cu Hristos și asta nu ne-o poate lua nimeni.

”Atunci li s-au deschis ochii şi L-au cunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.” La un moment dat, există probabilitatea ca să li se deschidă ochii și celor care nu au crezut. Celor care au pus la îndoială tot ce le-ai povestit. Celor care nu au crezut în experiențele tale cu Dumnezeu sau în trăirile tale. Celor pentru care te-ai rugat luni sau ani întregi. Dumnezeu are timpul Lui. Vremea Lui când poate să deschidă ochii cuiva ca să Îl cunoască așa cum este El. Tu doar să ai credință!

Asta am mai învățat eu din pasajul despre moartea și învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Că putem să îl căutăm în locul greșit și să nu îl găsim. Deci contează și unde Îl căutăm. Că se poate ca Dumnezeu să ne vorbească și noi să uităm și să ne descurajăm repede. Să ne îngrozim. Dar chiar și atunci, El este suficient de iubitor încât să ne mai trimită un semn, doi îngeri, ceva care să ne readucă aminte de spusele Lui. Că putem să avem experiențe cu Hristos pe care ceilalți să le considere basme. Că oricât de împietriți ar fi unii oameni, El poate să le deschidă ochii ca să Îl cunoască.

Haideți să nu îl mai căutăm în lucrurile moarte. În morminte. În putregaiurile acestei lumi. În mocirle. În tradiții. În religii. EL NU ESTE AICI!!! A Înviat!!! El este în viață, în rugăciune, în Sfânta Scriptură, în inima ta (dacă accepți), în Cer!

Citeste si:

Diverse

Sunt oameni care fug de ei

Sunt oameni care atât de repede fug de ei înșiși, încât în drumul lor răstoarnă și alți oameni. Îi răstoarnă ca pe n...

Diverse

Diana Gadola: ”Te obișnuiești cu boala și cu oboseala”

Diana Gadola: Am 33 de ani și până la ora actuală am făcut suficient de multe alegeri proaste încât să ajung pe la diverș...

No comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.