Şi m-am lovit de-o stea căzută în deznădejde,
Neştiind că pe vecie avea să mă lege.
M-am zbătut în ale ei lanţuri grele,
Orbită eram de durere.
N-am ştiut că mai târziu voi regreta
Iubirea pentru steaua mea.
Ş-apoi plecat-am spre-alte zări mai luminoase
Încercând să scap de umbrele întunecoase.
M-am amăgit şi m-am legat strâns de-o rază de soare,
Crezând că acolo am să găsesc scăpare, eliberare.
Oh, amarnica de mine! Mai tare m-am legat
Uitând că fericirea n-o găsesc de cumpărat.
Mi-am cules lacrimile într-o petală de floare
Spunând cerului cât de tare mă doare.
Şi-am alergat spre zări mai albastre şi noi
Uitând de ceaţă, de ploaie şi noroi.
Gâfâind, m-am urcat pe-un colţ de lună.
Nu era nimeni ”Sunt aici” să-mi spună.
Ş-apoi am căutat printre gunoaie ceva pierdut,
Am uitat că nu mai aveam nimic de dat, de demult…
Cu picioarele goale şi cu sufletul pustiu,
Aş pleca undeva. Unde? Nici eu nu ştiu.
În pumn încă ţin strâns o fâşie de lumină,
Poate, cândva, undeva…va avea să vină!
4 Comments
În căutare de nedefinit - Ziarul toateBlogurile.ro
sept. 03, 2010
The new guy
sept. 09, 2010
capshunik
sept. 09, 2010
The new guy
sept. 09, 2010