Prietenos, ambiţios, glumeţ şi foarte foarte respectuos, Eric mi-a demonstrat că încă se poate.

1. Bună Eric. Eşti un scriitor foarte cunoscut în America. Când ai scris prima ta carte şi ai avut pe atunci succes cu ea?
Mulţumesc pentru că ţi-ai făcut timp să mă intervievezi Alina. Mă simt onorat. De fapt, într-o ţară cu o populaţie de 300.000.000 de locuitori, foarte puţini au auzit de mine. Asta e ok. În America, filmele şi muzicienii sunt cei mai populari acum. Eu scriu ca să comunic idei, nu ca să fiu faimos. Prima mea carte, ”Dark to Mortal Eyes”, a fost scrisă acum 6 ani. Încă se tipăreşte, dar nu a fost niciodată un bestseller.

2.Ei bine, ai scris cartea ”Fireproof”, carte după care a apărut un film foarte cunoscut pe marele ecran. Ce te-a inspirat să scrii acea carte şi câte exemplare ai vândut?
De fapt, Alina, nu s-a scris prima oară cartea. Am scris cartea bazată pe ecranizarea lui Kendrick Brothers. A fost foarte distractic ca să fac dintr-un scenariu, o carte. Am adăugat scene, caracterizări şi subpuncte. Cartea a urcat pe lista Ny Timesbestelles, şi s-au vândut 250.ooo de exemplare. Desigur, asta înseamnă că doar 1 din 120.000 de oameni din America a cumpărat cartea, ceea ce înseamnă că ceilalţi 119.999 nu mă cunosc. HA!

3. Apropo de vânzări, bănuiesc că ştii că nici una din cărţile tale nu se pot cumpăra din România. De ce, şi când le vom putea cumpăra de aici?
O companie trebuie să-şi cumpere drepturile de a publica şi în România. Asta deja s-a întâmplat cu ”Fireproof”. Va fi publicată curând în România, sper. De asemenea mi se pot comanda şi cărţile de pe Amazon.com. Mi-aş dori ca toţi românii să poată citi Jerusalem’s Undead Trilogy–Field of Blood, Haunt of Jackals, and Valley of Bones. Multe dintre idei mi-au venit în România. Ador ţara ta!
4. Recent, mi-ai spus că ai fost în România de câteva ori. Când şi cum ţi-ai petrecut timpul aici?
Am fost în Arad, Timişoara, Bucureşti , Cluj, Sinaia şi Marea Neagră. Ador munţii, arhitecturile, mănăstirile, oamenii frumoşi şi mâncarea bună:)) Berea mea favorită a fost Silva. Prima oară am călătorit în România în 1972. Eram tânăr pe atunci. Părinţii mei au fost adus Biblii pentru bisericile din România. Ne-am reîntors în 1985 pentru a mai aduce Bibliile pe care unii pastori şi preoţi ni le-au cerut. La vamă am fost opriţi, dar ghici!! Nu au putu găsi Bibliile ascunse în maşina noastră! Ultima mea călătorie a fost în 2005 cu un grup de scriitori din toată lumea. Am făcut multe cercetări pentru cartea mea ”Jerusalem’s Undead Trilogy”. Am fost la Castelul Peleş , Castelul Bran şi am stat în Buşteni. Am adorat să mă caţăr pe Carpaţi!

5. Când vei veni din nou în România?
Aş reveni în fiecare an dacă aş avea banii necesari! Am prieteni mulţi din Timişoara. Sper să mergem împreună să vizităm România!
6. Ştii pasiunea mea de a scrie. Tu cum ai început să scrii, şi ai avut oameni în jurul tău care te-au încurajat atunci?
Întorcându-ne în anii ’70, în acele călătorii pe care le făceam împreună cu părinţii prin Europa de Est, am citit o mulţime de cărţi cât timp am fost ”blocat” în maşină. Mi-au plăcut poveştile bune. Am început să scriu pe când aveam nouă sau zece ani, şi am terminat de scris prima mea povestire pe la şaisprezece ani. Nu a fost niciodată publicată, dar am ştiut că voi putea fi un scriitor, într-o zi. Părinţii mei m-au încurajat să-mi urmez visul, dar totodată m-au sfătuit să merg la facultate să mă pregătesc pentru o slujbă mai bine plătită. Şi au avut dreptate. Este foarte greu să trăieşti doar fiind scriitor. Majoritatea editorilor fac mult mai mulţi bani!

7. Spune-mi un secret pe care nimeni nu-l ştie…
Odată în România, când eram încă un băieţel, îmi schimbam hainele în spatele rulotei noastre. Uşa din spate era deschisă şi două românce adolescente m-au văzut dezbrăcat. Au întins degetul spre mine şi au început să râdă. M-am ruşinat atât de tare încât am început să plâng.

8. Când scrii, ai deja toată povestea formată în minte sau ideile vin pe parcurs?
Fac o mulţime de cercetări despre locul şi timpul în care se petrec poveştile mele. Încep cu un personaj care are un conflict interior. Şi totuşi nu ştiu până unde sau unde va ajunge povestea. O las să ia viaţă pe măsură ce scriu. Este mai înfricoşător în acest fel, dar şi mai distractiv. Simt că scrisul este un parteneriat cu Dumnezeu, dau voie ideilor Lui să iasă la suprafaţă atunci când scriu prin credinţă. Sper ca asta să aibă sens.

9. Care sunt calităţile unui scriitor?
Disciplină, disciplină şi iar disciplină. Poţi să scrii un cântec în cateva ore sau minute. Poţi scrie un poem în acelaşi mod. Dar nu poţi scrie o carte într-o perioadă scurtă. Nu poţi aştepta să vină starea cea bună. Trebuie să-ţi lipeşti fundul de un scaun şi să scrii, scrii, scrii, şi iar să scrii chiar şi atunci când ţi se pare că nimănui nu-i pasă şi lumea râde şi nu vei termina niciodată. Este ca şi cum eşti însărcinată şi trebuie să naşti. Doare. Urli. Ţipi. E greu. Dar se merită durerea!
10. Ce poţi transmite cititorilor mei?
România are o istorie cu multă ură, război şi abuz. Dacă eşti o femeie, nu lăsa bărbaţii să profite de tine. Să te abuzeze. Meriţi mai mult de atât. Dacă eşti creştin, luptă pentru ceea ce crezi şi arată totdeauna dragoste şi milă în schimbul legalismului. Dacă eşti un scriitor, varsă-ţi inima şi ideile în cărţi, poeme, poezii şi cântece. Şi dacă vreodată vei avea ocazia, citeşte una din cărţile mele. Ar fi o onoare imensă pentru mine. Mulţumesc!

Fotografie primită de la Eric
Traducerea şi interviul realizat de Alina Ilioi

TOATE DREPTURILE REZERVATE!