” O tânără intră într-un magazin de materiale.

– Caut un material pentru rochia mea de mireasă. Vreau să fie ceva care să foşnească.

– De ce ai nevoie de un material care să foşnească? întreabă vânzătoarea mirată.

– Mirele e orb, şi vreau să mă audă când mă apropii de altar…”

Plouă, acum, când am auzit povestea aceasta reală. Şi lacrimile au început să-mi curgă mai repede şi mai dese ca picăturile de ploaie. Oamenii din jur se uită miraţi, şi tot ce pot să şoptesc e că…”iubirea foşneşte”. Cei din jur au şi ei lacrimi în ochi, motiv pentru care sunt determinată să cred că şi în inimile lor iubirea foşneşte.

Iubirea foşneşte atunci când în inima ta nu se aude nimic altceva. Nici orgoliul, nici mândria, nici ura, nici invidia, nici glasul oamenilor care condamnă pe cine sau cum iubeşti.

Când nu poţi să dormi noaptea şi toate gândurile îţi sunt îndreptate către o persoană, în zadar închizi ochii sau numeri stelele de pe cer. Ţine minte, în acele momente, iubirea foşneşte.

Iubirea mai foşneşte şi când ierţi, chiar dacă în opinia societăţii, sunt lucruri de neiertat. Iertarea face iubirea să crească, sau iubirea face iertarea să fie posibilă.

Când cel pe care-l iubeşti îţi întoarce spatele, şi, deşi simţi un pumnal în inimă, alergi şi-l îmbrăţişezi strâns, chiar dacă mâinile lui nu te mai cuprind, atunci iubirea foşneşte.

Iubirea foşneşte când nu te mai gândeşti la avantajele pe care le poţi avea, sau la dezavantajele pe care ţi le poate crea; ci curajos, te gândeşti doar la binele celuilalt.

Când în tăcere, continui să-i porţi de grijă omului pe care-l iubeşti, chiar dacă asta înseamnă să uiţi de tine pentru o vreme.

Când te uiţi către imposibil şi zâmbeşti, ştiind că Dumnezeu e chiar şi în imposibil.

Când iubeşti un om atât de mult, încât ai impresia că ai făcut-o chiar şi dinainte de a-l cunoaşte.

Când, chiar dacă nu vezi, iubeşti frumuseţea omului de lângă tine; şi chiar dacă nu te vede, reuşeşti să-l faci să te iubească pentru ceea ce eşti.

Când vezi persoana iubită în fiecare gest sau în aproape fiecare om de lângă tine.

Când nu poţi să o vezi decât pe ea, în rochie de mireasă, întreptându-se spre tine. Când nu poţi să-l vezi decât pe el, aşteptându-te la altar. Altfel nu-ţi poţi imagina.

Şi… atunci când doare, da, când doare… să ştii că iubirea foşneşte!

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com