Iubeşti tu atât de mult încât să îţi dai viaţa pentru cineva? De fapt, cum iubeşti? Eşti egoist în iubire aşa cum eşti şi în viaţă? Nu este timp. Nu, nu este. Timpul zboară şi nu-l putem opri. Astăzi eşti şi mâine…nu. Ce rămâne în spatele tău? Ciudat cum nu ştim să apreciem timpul pe care îl avem la dispoziţie şi abia după ce l-am pierdut, să tânjim după el. Tu ce faci cu timpul tău? Iubeşti persoanele apropiate aşa cum trebuie?
Privesc în urmă. Văd pe covorul trecutului meu paşi. Paşi uşori, paşi apăsaţi sau paşi murdari cu sânge. Paşi pe care i-am păşit de-a lungul timpul şi care au lăsat amprentă pe viaţa mea. Încetul cu încetul am realizat ce tare doare să iubeşti. Am realizat că iubirea este ca o leoaică flămândă pregătită să sfâşie tot. O leoaică fără de care nu pot trăi. Refuz să cred că putem trăi fără să iubim, fără să facem lucruri drăguţe pentru acea persoană. Refuz să cred că nu putem iubi. De fapt, refuz şi să cred că nu tânjim după acea iubire care să ne taie răsuflarea. Iubire. Un cuvânt atât de scurt şi cu atâtea înţelesuri! Ne trece prin cele mai frumoase clipe dar şi prin cele mai groaznice. Iubire, cuvânt sublim… Tot ce ştiu este că timpul fuge şi trebuie să iubim în adevăratul sens al cuvântului. Care e adevăratul sens al cuvântului? Descoperă-l. Îndrăzneşte să trăieşti, să iubeşti, să respiri, să simţi. Nu vreau ca la sfârşitul vieţii mele să mă trezesc că am iubit mediocru. Nu vreau să mă întreb cum este să iubeşti ca o leoaică tânără. Eşti pregătit să iubeşti?
5 Comments
dany_elias
feb. 02, 2011
Deia
feb. 07, 2011
Alina Ilioi
feb. 07, 2011
alexandrina
feb. 12, 2011
Anca
aug. 13, 2011