Oricât nu ne-ar place…vine momentul când trebuie să ne gândim la sfârşit. La moarte. Pentru că ea vine. Inevitabil. Sau poate uneori…anunţă dinainte printr-o boală lentă.
Chestia este că… uneori se întâmplă când te aştepţi mai puţin. Uneori…acel lucru te marchează pentru totdeauna. Moartea nu ţine cont că ai 14 ani, moartea nu ţine cont că eşti în floarea vârstei, moartea nu ţine cont că numai ce ai cunoscut persoana visurilor tale. Moartea nu ţine cont de averea pe care o ai sau nu o ai, nu ţine cont de statutul tău social şi nici măcar nu ţine cont de părerea ta.
Normal, ne doare. Ne doare enorm când pierdem o persoană iubită. Te doare când vezi că prietena ta plânge după frăţiorul ei. Te doare când o vezi leşinând de durere. Te doare când nu-ţi găseşti cuvintele. Te doare când moare cea mai importantă persoană din viaţa ta. Dar cel mai tare te-ar durea dacă ai şti că nu a fost pregătit să facă acest pas. Că nu a fost împăcat cu Dumnezeu.
Uităte la tine. Ai familia sănătoasă. Eşti sănătos. Eşti în viaţă. Acum. Dar…oare mâine? Sau poimâine? Timpul nu-l poţi obţine fentându-l.
Dorin, scumpule, ai avut doar 14 ani. A fost de ajuns o maşină, un impact şi te-ai dus. Ai lăsat în urmă o familie îndurerată, prieteni disperaţi şi suflete deznădăjduite. Timp de 14 ani ai lăsat ca lumina ta să strălucească în jurul celor pe care îi iubeşti. Acum s-a stins. Dar ceva dă speranţă familiei îndurerate, ceva îi dă speranţă prietenei mele scumpe, ceva ne dă speranţă fiecăruia dintre noi. Şi anume…că ne vom reîntâlni! Nu ştim când. Poate mâine te voi urma eu, sau poate că mâine te va urma cel care citeşte acum…
Moartea vine, dar noi suntem pregătiţi să o întâmpinăm, să ridicăm mâinile şi să spunem : ”Iată-mă, am terminat treaba mea pe acest Pământ!”?
9 Comments
Nopţile « Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine.
mai 07, 2010
georgy
mai 07, 2010
anne
mai 07, 2010
capshunik
mai 09, 2010
Viata si punct « Biscuim Măria Ta!
mai 10, 2010
un nou sens
mai 12, 2010
Maya
mai 21, 2010
Manuel
sept. 30, 2010
capshunik
oct. 04, 2010