Îmi place să văd oameni aranjaţi, care au grijă de ei. Oameni care inspiră frumosul şi bunul gust. Dar cel mai mult, îmi place să văd femei. Iar când spun femei, nu mă refer la substantivul cuvântului, ci la acele fiinţe care prin fiecare por al lor transmit feminitate. Prin purtare, prin vestimentaţie, prin ele.
Cred că am uitat ce semnifică naturaleţea. Şi nu doar am uitat, ci am şi erodat acest termen. L-am transformat într-o amestecătură, corcitură, dintre simplu şi grotesc. Avem zeci de operaţii estetice, dar ne spunem că suntem naturale. Unghii false, gene false, buze false, sâni falşi, pomeţi falşi, sprâncene false…. dar scriem la descrierea fotografiei „natural, no make up”.
Să-mi fie cu iertare, şi mie îmi place să mă machiez. Dar niciodată nu am făcut din faţa mea o carte de colorat. Şi mie îmi place să mă îmbrac frumos, dar niciodată nu am făcut din hainele mele cârlige de agăţat bărbaţii.
Cred că ţine de bunul simţ şi de cultura pe care o avem, să învăţăm să ne respectăm pe noi, şi pe cei din jurul nostru. Şi care ar fi cea mai înaltă formă de respect, dacă nu dragostea? Ce fel de dragoste, aţi spune voi? Păi, dragostea care se gândeşte la aproapele. Dragostea care are curajul să fie ea. Dragostea care nu se pierde printre straturile de fond de ten întins cu canciocul (P.S. veţi afla ce înseamnă cancioc dacă veţi economisi o oră din timpul pe care-l petreceţi în oglindă).
Bărbatul care se îndrăgosteşte de mine, vreau să se îndrăgostească pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce îi arăt. Vreau să îmi iubească gropiţele din obraj, aluniţele de pe corp, cearcănele care mă însoţesc oriunde, buzele imperfecte.
Ştiu că se spune că noi femeile trebuie să ne imaginăm în fiecare zi că suntem pe podiumul de defilare, dar sunt sigură că nu trebuia să o luăm ad literam.
Înainte de toate, vă încurajez să investiţi în sufletul vostru. În personalitatea voastră. Vă încurajez să deveniţi femeile care să-i poarte pe bărbaţi într-o lume frumoasă, pură, curată. Vulgaritatea, sexualitatea şi perversiunea oricum sunt factorii care ne înconjoară zilnic. De ce să nu fim noi, o parte din femeile care vor mai mult, altceva? Să fim acea gură de aer proaspăt, care să facă bărbatul să exclame: „iată cea mai binecuvântată dintre femei!”.
Nu fi tu femeia care în fiecare noapte, jumătate din tine rămâne pe noptieră!
Imagine preluată de pe: www.deviantart.com
2 Comments
Bryan Rock
mai 13, 2015
sufletdefluturas
iun. 14, 2015