Mâine nu ştiu ce o să fie. Poate că o să fie ca azi, sau e posibil ca lucrurile să se schimbe. Sau… poate că nu o să fie deloc. În orice caz, e o zi pe care nu o cunosc.
Dar azi, azi ştiu ce a fost. Azi, pun capul pe pernă liniştită. Singură, dar liniştită. Am conştiinţa curată. Azi ştiu că am dat tot ce-a fost mai bun din mine. Azi ştiu că nu am pierdut ziua. Azi, nu m-am compromis şi nici nu am apelat la lucruri murdare pentru a-mi îndeplini obiectivele. Azi mi-am sunat liniştită părinţii, ştiind că nu le-am făcut o ruşine că sunt fiica lor. Azi am putut să privesc toţi oamenii drept în ochi, pentru că nu am avut nimic de ascuns. Azi m-am plimbat cu metroul, fericită. Am zâmbit oamenilor, fără nici un interes.
Azi am pace. Pot să inspir aerul curat, să ascult greierii cum cântă, fără să tresar la fiecare sunet de telefon. Pot să mă bucur de apartamentul meu cu o cameră, chiar dacă nu e în centrul Bucureştiului. Îl iubesc.
Pot să adorm senină, pentru că ştiu că am profitat din plin de ziua de azi. Într-un mod onest, desigur. Iar de ziua de mâine… nu mi-e frică de mâine.
Azi nu m-am trădat. Am fost eu. Nu am iubit mai puţin şi nu am fugit de ceea ce iubesc. Am făcut ceea ce am simţit.
Ce trist că nu toţi oamenii se bucură de „azi”, gândindu-se la „mâine”! Nu te trăda pentru un „mâine” care nici nu ştii măcar dacă va exista…
Imagine preluată de pe: www.deviantart.com
5 Comments
Gabriela
aug. 16, 2014
tomamarin
aug. 16, 2014
avc
aug. 16, 2014
Maria
aug. 20, 2014
Roman Adamita
aug. 21, 2014