M-am trădat. V-am trădat. Nici nu ştiu de ce am făcut asta. Nu pentru că e mai simplu şi nici pentru că mă simt mai bine aşa. Din contră. Dar am realizat că uneori lupta este în zadar… că oricât ai ţine ridicată sabia în sus, la un moment dat te va durea mâna. Ştiţi, până acum, când eram minţită şi ştiam acest lucru, vociferam şi nu acceptam minciunile care mi se spuneau. Numai că am realizat că uneori este inutil. Este inutil să strigi în faţa unei persoane care are căşti în urechi. Nu te aude. Şi nu numai asta ar fi problema dar ştii…când primeşti de multe ori un lucru, ajungi să îl tratezi diferit. Prin urmare, în ultimul timp, atunci când sunt minţită, zâmbesc, tac şi apoi îmi văd de treabă. Da, eu, cea care vorbeşte mult şi spune lucrurilor pe nume, tac. A sosit momentul să învăţ şi tăcerea. Nu ştiu dacă este cea mai bună decizie, dacă acţionez înţelept sau nu, dar cred că oricum tăcerea uneori spune mai mult decât o mie de cuvinte. Şi dacă tac nu înseamnă că mă doare mai puţin, ci înseamnă că sunt atât de sătulă de minciuni încât le primesc în mod tacit şi apoi le arunc în coşul cel mai adânc. Nu ştiu de câte ori vi s-a întâmplat atunci când primeaţi explicaţii din partea unei persoane, să vă detaşaţi cu totul de locul în care vă aflaţi şi să analizaţi gesturile celei din faţa voastră şi să vă daţi seama că până şi gesturile sunt jenante. Aşa ca şi minciuna. Poate că persoana respectivă va pleca din faţa noastră satisfăcută, bucuroasă că aţi crezut minciunile pe care vi le-a înşirat. Când de fapt… în urmă rămâne un zâmbet amar, ironic şi dureros.
Chiar ieri s-a întâmplat să mi se servească o astfel de pastilă. Am zâmbit trist, am oftat şi am pus-o în găleata plină de astfel de pastile cu minciuni. Spun găleată pentru că în borcan nu ar avea loc toate pastilele pe care le-am primit. Poate că e radicală decizia mea, dar după ce am primit acea pastiluţă mincinoasă, am tăiat persoana de pe lista celor cu care mi-aş dori să-mi petrec timpul. Nu, brusc devine doar colega de serviciu, de facultate, de proiect sau de ce vreţi voi. Dar doar atât, nimic mai mult.
Ei bine, spre finalul articolului vreau să vă încurajez să faceţi un lucru. Dacă nouă nu ne place să fim minţiţi, haideţi să nu facem nici noi aceasta pentru alţii. Să fim atenţi la cuvintele pe care le vorbim, să avem grijă să trăim în adevăr şi să căutăm să nu fugim de lucrurile reale şi adevărate.
Imagine preluată de pe: www.deviantart.com
9 Comments
Alex
iul. 11, 2012
Alina
iul. 19, 2012
robert
iul. 11, 2012
Alina
iul. 19, 2012
Flo
iul. 12, 2012
River
iul. 13, 2012
Alina
iul. 19, 2012
Razvan
iul. 14, 2012
Alina
iul. 19, 2012