Diverse

Puterea devine fatală pentru cel nepregătit

      „Ce este puterea? Cred că dacă ajungi să o guşti ea devine fatală pentru cel care nu este pregătit să o primească. Puterea îi aruncă din mediocrul sinelui lor în iluzia că au devenit peste noapte fiinţe excepţionale şi înţelepte. Ajung să creadă că sunt priviţi cu admiraţie pentru ceea ce sunt sau pentru ceea ce sunt în stare să spună. Prin putere nu au devenit dintr-o dată alţii. Sunt doar îmbrăcaţi altfel. Mai grav este că în toată această ecuaţie a puterii, toată lumea minte. Ei se mint, ambiţionându-se să-şi explice cât de geniali au devenit, că buba aceea de pe faţa lor pe care o aveau şi înainte, acum a devenit chiar şic, subalternii lor îi mint cu admiraţiile lor libidinoase. Este un joc al minciunii pe care îl joacă toată lumea. Au iluzia imbecilă de a fi altceva decât sunt în realitate, aşa vor visa că sunt deasupra tuturor… este modul în care îşi pierd identitatea, modul în care şi-au pulverizat spiritul.” Acest fragment este preluat din cartea pe care o citesc acum, „Fata cu umbra de sticlă” de Sorin Adamache. De ieri am început să citesc şi nu m-am mai putut opri. Realitatea este atât de bine descrisă în aceste rânduri aşternute de scriitor, încât te face ca o dată ce iei cartea în mână, să nu te mai opreşti.

    De ce am decis să mă opresc la acest fragment? Pentru că m-au săgetat cu adevărul lor. Pentru că am văzut în jurul meu atâţia oameni schimbaţi şi transformaţi după ce au luat în mână frâiele puterii, încât devine dureros de real. Pentru că puterea este ca un cancer: se extinde prin tot corpul şi prin fiecare fibră a ta dacă nu ai grijă să o controlezi. Problema este că se extinde atât de repede şi totuşi atât de fin, încât nici nu-ţi dai seama când te-ai lăsat transformat, când ai devenit altă persoană. Zilele trecute mi s-a povestit cum o femeie, după ce a fost promovată la locul de muncă, a încetat să mai stea la aceeaşi masă cu cine stătea înainte, pentru că acum nu se ridica la înălţimea aşteptărilor ei. Dacă nu veghem, atunci când ajungem să simţim gustul puterii, vom sorbi prea mult dintr-o dată şi s-ar putea să ne înecăm… în noi înşine. Dacă e să trebuiască să lăsăm faptul că deţinem mai multă putere, să ne schimbe, atunci să fie o schimbare în bine. Să conştientizăm că faptul că avem mai multă putere de decizie nu înseamnă că trebuie să abuzăm de ea şi să ne batem joc de cei din jur. Poate că am primit posibilitatea de a avea influenţă în viaţa unui om ca să aducem un aport pozitiv în ea. Poate că tu şi cu mine putem să facem o lume mai bună, unindu-ne puterile. Nu sunt o idealistă. Nu cred că putem elimina răul. Dar ştiu că dacă tu, cel care eşti la conducere, foloseşti puterea în scopuri pozitive, răul ajunge să se simtă ameninţat. Ştiu că eu, cea care poate că am primit un gram de putere, folosesc acel puţin pentru a realiza mult, atunci ne putem trezi dimineaţa zâmbind. Trebuie să încetăm să mai credem că o dată cu un loc de muncă mai bun sau cu mai mulţi subalterni, ne-am transformat peste noapte în nişte fiinţe excepţionale. Să îţi aminteşti, să îmi amintesc, că seara când ajungem acasă şi ne dezbrăcăm, suntem tot aceeaşi oameni. Poate doar puţin mai obosiţi pentru că avem mai multe responsabilităţi, puterea nevenind singură, ci la pachet.

Citeste si:

Diverse

Diana Gadola: ”Te obișnuiești cu boala și cu oboseala”

Diana Gadola: Am 33 de ani și până la ora actuală am făcut suficient de multe alegeri proaste încât să ajung pe la diverș...

Diverse

ANDREEA MARIN: Uneori suntem nevoite să fim mai puternice decât o cere definiția feminității

ANDREEA MARIN: Uneori suntem nevoite să fim mai puternice decât o cere definiția feminității. Alina Ilioi Mureșan: Așa...

7 Comments

  • avatar image

    Calin Valean

    nov. 22, 2012

    Reply

    Da, am mai auzit de faza aia cind seful dupa ce a fost promovat nu a mai stat la acceasi masa cu fostii colegi, cica sa pastreze oarece distanta sa nu fie familiari. ca parca pina atunci n-ar fi fost.

  • avatar image

    Alex

    nov. 22, 2012

    Reply

    Puterea te schimba in rau atunci cand efortul depus pentru a ajunge acolo este considerabil mai mic decat cel pe care ar fi normal sa-l depui ca sa ajungi acolo. Ca la sala de fitness: daca ridici dintr-o data si nu progresiv mai mult decat capacitatea muschilor tai, faci intindere sau chiar rupere de muschi. In cazul nostru "intindere" sau "rupere" de caracter.

    • avatar image

      Calin Valean

      nov. 23, 2012

      Reply

      Alex, puterea te schimba, si nu depinde de efort asa de mult cit de caracter. Dar si cu un caracter puternic, cel mai bine e sa ai o echipa de oameni in jurul tau care sa te traga de mineca cind o iei pe ulei.

      • avatar image

        Alina

        nov. 25, 2012

        Reply

        Din păcate acea echipă de oameni e cam rară...:)

        • avatar image

          Calin Valean

          nov. 25, 2012

          Reply

          de aia si oamenii carora nu li se urca puterea la cap is si mai rari. :)

          • avatar image

            Alina

            nov. 25, 2012

            Aşa este Călin:(

    • avatar image

      Alex

      nov. 26, 2012

      Reply

      Calin, Alina se referea aici la persoanele care o iau pe scurtatura pentru a ajunge sus. Dar cum ai spus tu, nici celor care chiar muncesc ca sa ajunga acolo nu le este garantat ca nu li se va urca puterea la cap daca nu sunt atenti sa evite asta.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.