Diverse

Ridică-te din cenuşă şi devino un luptător de elită!

      stronger_now_by_grooveinjector-d3fisas   Anul acesta a fost perioada în care viaţa mea a avut parte de schimbări majore, unele pozitive, altele negative. Încă de la începutul anului am ajuns la urgenţă, eu cea care nu am călcat niciodată în calitate de pacient într-un spital, apoi am încheiat vreo trei prietenii pentru că am ştiut că e momentul să pun punct, am sunat pe cineva de la care trebuia să-mi cer de mult iertare şi am ieşit la o cafea, am deschis un nou site, mi-am părăsit locul de muncă deşi eram pasionată de televiziune, am renunţat să-mi mai public cartea pentru că nu mai sunt mulţumită de calitatea ei. Deşi am ajuns la peste un milion de vizite pe site, simt că nu mai ofer ceea ce trebuie din punct de vedere artistic. Aşadar, iată: am plecat de la locul de muncă, am rămas fără prieteni apropiaţi, am renunţat la cartea pe care trebuia să o public, încep să mă îndoiesc de calităţile mele de scriitor şi câteodată am impresia că încep să mă îndoiesc de mine, iar uneori sunt tentată să mă feresc de oameni pentru că prea mult au dezamăgit.  Îmi e groază să recunosc aceste lucruri, aş putea să spun că totul e bine şi să zâmbesc în continuare, aşa cum am făcut până acum. Aş putea să fac pe curajoasa, pentru că am avut parte şi de lucruri bune. Dar dacă aş face asta, atunci o parte din voi, cei care aţi trecut sau treceţi prin o perioadă asemănătoare, v-aţi simţi trădaţi. Şi ştiţi de ce îmi expun cicatricile? Pentru că nu mă declar înfrântă!

        Oricât de jos ai ajunge, chiar şi atunci când ai pierdut aproape totul, trebuie să fii conştient că din locurile cele mai joase se ridică oamenii cei mai puternici şi determinaţi să facă o schimbare. Atunci când ai impresia că ai pierdut tot, că nu ai cum să aluneci mai jos şi că uneori îţi e greu şi să te uiţi în oglindă la tine, aminteşte-ţi că poţi să foloseşti aceste lucruri în favoarea ta.     Caută-L pe Dumnezeu. Da, în suferinţă poţi cel mai bine să stabileşti o conexiune cu Divinitatea. Poţi să pui întrebări, poţi să spui frământările, poţi să ceri, poţi să mulţumeşti. Pe genunchi nimeni nu o să te judece. 

Ia pauză cel puţin câteva zile de la tot ce înseamnă cotidian. Regăseşte-ţi pasiunile şi aminteşte-ţi care erau lucrurile care cândva te făceau să zâmbeşti. Din cauza profesiei mele şi a faptului că eram foarte des pe la filmări, nu prea mai aveam timp să citesc atât cât aş fi vrut. Vreau să vă spun că am reuşit în aceste săptămâni să citesc atâta cât nu am reuşit în tot anul trecut. Ajută-i pe alţii, dăruieşte din timpul şi lucrurile tale. Nu ştiai că medicamentul cel mai bun pentru boala ta se află în boala celui de lângă tine pe care-l ajuţi? Şi ţine minte un lucru: nimeni, dar nimeni nu se aşteaptă la perfecţiune de la tine. Ai tot dreptul să eşuezi, ca mai apoi să te ridici şi să o iei de la capăt.

   În perioada aceasta îţi vei pune multe întrebări. E şi normal, mai ales că noi oamenii suntem obişnuiţi să stăm într-o zonă de confort, iar brusc observăm cum zona de confort a dispărut şi ne trezim singuri şi vulnerabili. Câteodată întrebările pe care le pui nu au răspunsuri, iar uneori e nevoie să-ţi faci curaj şi să recunoşti că ai pierdut de această dată. Numai că nu trebuie să te opreşti aici, ci trebuie să fii conştient că poţi să o iei de la capăt, să foloseşti lecţiile pe care le-ai învăţat din înfrângere şi a doua oară să birui. Iar, mai presus de toate, ţine minte să nu ai aşteptări de la oameni! Nu te aştepta ca cel la care plângi pe umăr să înţeleagă prin ce treci, pentru că e extrem de greu să fii empatic cu ceva ce nu ai experimentat. Din aşteptări se nasc cele mai mari dezamăgiri, fii conştient de asta.

    Fie că ai rămas fără oameni în jurul tău, că ai pierdut cea mai importantă persoana din viaţa ta, că ai schimbat total locul de muncă, că nu te mai regăseşti, că te simţi pierdut, ţine minte că tu alegi dacă eşti victimă sau nu. Ai două opţiuni: să iei toţi aceşti factori care caută să te dărâme, iar tu să construieşti ceva din ei, sau să te laşi înfrânt şi să rămâi acolo jos, unde să-ţi plângi de milă. Ce alegi să fii? Prinţ sau cerşetor?

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com

Citeste si:

Diverse

Sunt oameni care fug de ei

Sunt oameni care atât de repede fug de ei înșiși, încât în drumul lor răstoarnă și alți oameni. Îi răstoarnă ca pe n...

Diverse

Diana Gadola: ”Te obișnuiești cu boala și cu oboseala”

Diana Gadola: Am 33 de ani și până la ora actuală am făcut suficient de multe alegeri proaste încât să ajung pe la diverș...

5 Comments

  • avatar image

    Ionut Razvan PIRLEA

    mai 07, 2013

    Reply

    Nu mi-au placut niciodata ideile de genul"viata e o lupta". de mic copil mi-a placut ce e frumos si bine si chiar daca imi era mie greu sau problemele de sanatate erau la apogeu n-am incetat nici o clipa sa spun nu numai ca viata trebuie traita ci si ca e minunata si deosebit de frumoasa si cel mai frumos dar care ni-l da Dumnezeu. Din 2008 astept un transplant de rinichi, in 2007 am facut un transplant care a tinut 7 zile si care cu complicatii m-a dus 6 luni de zile in situatii grele. Si desi fac dializa de 3 ori pe saptamana, mi-am urmat visul si dupa ce am terminat Facultatea de Psihologie acum aplic ceea ce am invatat si invat in fiecare clipa. Si nu este supravietuire, e viata mea cea randuita de Sus. Au fost momente grele, dar nici o clipa nu am simtit ca sunt singur. De fiecare data cand aparea o situatie mai grea, de ne-unde, fara ca macar sa ma astept , venea si sustinea, impulsul de a continua. Nu trebuie sa ai o viata plina de bogatii ca sa fie frumoasa, sunt dupa mine, doar 2 lucruri care nu trebuie sa lipseasca: Credinta si Dragostea. Fara ele este imposibil sa traiesti. Uneori le primesti direct, la nastere, dar de cele mai multe ori ajung la mine prin oameni. Simpli , ca si mine, fiecare cu problemele lor, se apropie si impartasesc din experienta lor, daruind de fapt Credinta si Dragoste. Sunt multe povesti de viata, fiecare meritand cel putin un roman, dar de fiecare data eu caut cele 2 virtuti. Si le si gasesc, ascunse sau la vedere,confirmandu-mi ca nu "exista" cadere sau ridicare, vale sau deal, urcare sau coborare.

  • avatar image

    Alin

    mai 07, 2013

    Reply

    http://www.youtube.com/watch?v=2IHwq4ZoyFQ&list=LLRlB0HD-hubldwesOFRQo9Q&feature=mh_lolz

  • avatar image

    eXeGeSeR

    mai 08, 2013

    Reply

    http://youtu.be/V9SEAPXezG8

  • avatar image

    Lorincz Alex

    iun. 07, 2013

    Reply

    Un tata ii spunea fiului sau: -Un om care nu invata din grseli nu se poate ridica di propria cenusa,daca usa din fata ti sa inchis ,uitate in spate si vezi daca ai o alta usa ,ca poate fi nu perete si o sa te lovesti asa de rau ca nu o sa te mai poti ridica,sau iti va trebui mult timp.

  • avatar image

    Al 8-lea

    iun. 08, 2013

    Reply

    Vad ca ai intrat si tu in clubul celor care dau cu barda. Ai facut o schimbare, pentru tine, asta e bine. Prin ce treci tu... am trecut si unii dintre noi, eu unul chiar de mai multe ori (uneori cu toate odata, Nu suntem chiar singuri pe lumea asta, traim intr-un mediu, cu care interactionam. Acumulam si reactionam. Pentru ca suntem oameni. Schimbarile...hmm, sunt doar reactiile la ce nu putem accepta si la ce putem accepta si pastra. Da, pierdem oameni care ii credeam prieteni... oare? Da, cate un accident sau alta intamplare, te forteaza sa iei o pauza pe masa de operatie si sa te gandesti la ce vrei cu adevarat. Eu unul, inteleg prin ce treci, am trecut si eu pe acolo, acum sunt la grupa de avansati, la nivelul acesta deja se fac loopinguri (sau cum ii spune la figura aceea cand cazi cu avionul si folosesti portanta picajului pentru a redresa si urca mai sus decat ai fost, sigur insa stiu de la aviatori ca figura cand NU redresezi si te infigi in sol, se numeste Sonda). Am amice care au facut schimbari, ca si tine, ca si unii dintre noi. S-au refugiat in citit. E bun cititul, e chiar bun.Sa iti spun insa ce fac unele din ele... raman acolo. In citit, acolo isi gasesc refugiul, cautand explicatii si agatandu-se de opinia autorilor despre viata, relatii, motivatii... Stiu ca nu e cazul tau, e al lor. Nu ii critic pe cei care se refugiaza in citit si cautandu-l pe Dumnezeu, multa lume o face, neavand curajul de a recunoaste ca in viata se poate intampla ORICE noi facem diferenta CUM. Si acel CUM e dat de suma a tot ceea ce facem. E in regula sa spui "pana aici" intr-o zi, diferenta e ce urmeaza dupa. Amicele mele, din pacate, raman tot refugiate in cautat explicatii, se duc regulat la biserica, isi usureaza sufletul si... cam atat. Eu ma duc mai rar pe la biserica, (de obicei sa joc sah cu preotul) insa la capitolul fapte in relatia cu Dumnezeu, zic eu ca stau mai bine. Dar asta sunt eu, si pentru un raspuns deja scriu prea mult. Da, poti invinge, si te felicit ca tu, mergi pe drumul greu dar bun. Iti doresc sa ai puterea de a-l pastra.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.