Astăzi am început să dau invitațiile pentru lansarea de pe 16 iunie a cărții mele ”Te iubesc pe nevăzute”. Primesc acordul că e gata invitația electronică, mă uit la ea, îmi place, decid să încep să-mi invit prietenii, că na… așa se face. Deși nu mă supăr nici dacă-mi apar la ușa cafenelei Readers Cafe, pentru că până la urmă aia e prietenie, să știi că poți merge să susții pe cineva fără să trebuiască neapărat să primești o bucată de hârtie, sau în cazul nostru, de imagine. În fine. Totul bine și frumos, până…
Până când am primit următoarea reacție: ”aaa, păi e pe 16 iunie? Nu se poate! Offf, mor de ciudă”. Mă gândeam acum ce se întâmplă joi oare de e așa o tragedie. Am ratat eu știri importante? E drept, am fost cam deconectată, dar totuși… Mădălina, prietena mea asta pe care am invitat-o, lucrează în radio. Un radio mare. O întreb cu ușurelul ”Dar ce e joi, Mădălino?”. ”Să vezi că na… eveniment, Casa Poporului, cântă Smiley. Și trebuie să fiu, că muncesc. Dar ce-aș fi vrut să vin!”. Regret și eu, însă asta e. Nu voi lăsa acum să mi se înece corăbiile. Next. Blogger. Scrie fain. Prieten bun. ”Băi Alino, păi am confirmat deja că merg. Cântă Smiley! Acum ai putut tu să faci evenimentul?”. Stau, mă mir. ”Bine mă, mă ierți că nu l-am sunat pe Smiley să-l întreb când are concert ca să nu se suprapună cu lansarea mea de carte!”.
Primesc niște răspunsuri pozitive. Confirmări de oameni faini, până ajung la Adriana. Fată faină și ea, sufletistă. ”Alinaaa, chiar pe 16?? Am confirmat că merg altundeva.” Îi zic rapid că ”lasă-mă să ghicesc. Cântă Smiley”. ”Daaa, și trebuie să merg că am promis deja”. ”Bine, Adriano, lasă că îi spun eu lui câteva dacă așa stă treaba…”. Mai în glumă, mai în serios, mi-am adus aminte de momentul când am mai gafat-o o dată cu Andrei (AKA Smiley) de am râs vreo jumătate de an după aceea.
Așadar, pun mâna și îi scriu. ”Dar asta e treabă? Îmi furi prietenii și faci concert fix când îmi lansez eu cartea? Spune tu, e frumos așa?”. A fost o glumă, însă nu m-aș mira să se întrebe dacă sunt bine. Dar măcar m-am răzbunat imaginându-mi fața lui când a citit. Lasă, o merită! Mi-a furat prietenii într-o zi specială pentru mine.
În fine. Ideea e că pregătirile pentru lansare sunt în toi. Telefonul sună des, de mi-e frică să nu se stingă de tot. Iar de răspunsuri la invitație precum ”vin pe nevăzute”, ”te îmbrățișez pe nevăzute” și ”te felicit pe nevăzute” am podul plin. Și mă bucur, pentru că-mi arată că am prieteni inventivi.
Pe mâine!
Foto: https://www.facebook.com/smileyonline/?fref=ts
No comments