Mereu mi-a plăcut să simt că am lucrurile sub control. Mi-a conferit un soi de siguranță să știu că următorul pas este deja știut și atent observat. Dacă în jurul meu nu m-a deranjat haosul de artistă, am avut grijă ca ce mi se întâmplă și ce se petrece să nu fie un haos, […]
You're browsing archive for:realitate
Am trăit atât de simplu, de superficial şi am luat totul ca pe o joacă. Până când am înţeles că atunci când e vorba de suflet, nu poate fi o joacă… În clipa în care am simţit gheara, strânsoarea, groaza din timpul nopţii, vizita celor nevăzuţi, niciodată nu mi s-a părut nimic mai real, deşi […]
Mi-a reproşat că majoritatea textelor mele sunt despre iubire. Şi mi-a spus că lumea are nevoie să citească şi despre altceva. Atunci, i-am scris o bucată din sufletul meu, o bucată atât de reală încât nici eu nu am putut-o încă mesteca, şi i-am dat să o citească. A fost tăcere câteva minute. Probabil nu […]
Oricât de mult am spune că urâm să fim minţiţi, sunt adevăruri pe care preferăm să nu le auzim. Preferăm să continuăm să trăim în minciună, spunându-ne că e un adevăr. Preferăm să ignorăm ce avem în faţa ochilor, pentru că adevărul pe care-l vedem ne îngheaţă, ne înfricoşează. Iar oamenii slabi […]
De multe ori, ca oameni, încercăm să ascundem cine suntem cu adevărat. Fie ne e teamă să nu fim respinşi din cauza adevăratului „eu”, fie nici noi nu ştim prea bine cine suntem, sau… ne place să jucăm diferite roluri. Nu suntem mulţumiţi cu noi şi atât. Iată că şi de această dată America […]
De câţiva ani buni tot „militez” pentru transparenţă, sinceritate chiar dacă presupune vulnerabilitate. Câteodată m-am trezit că o fac singură, alteori am găsit o mână de oameni care mă susţineau. Mi-am zis că dacă mă apuc de practicat, poate că spunerea adevărului e contagios. „Eşti prea sinceră” au sfârşit prin […]
A apărut din senin în viaţa ei, aşa, pe nesimţite. Spre deosebire de ceilalţi, a fost printre singurii oameni care nu au cerut nimic. Nici timp, nici bani, nici suport, nici înţelegere. Nimic. Probabil a înţeles de la început că ea a început să devină tot mai secătuită din cauza oamenilor […]
Mi-e permis să visez. Dar nu în orice fel, ci dacă tot visez, să o fac aşa cum se cuvine! Ca atunci când eram mică, mă urcam pe un scaun, luam o perie pe post de microfon şi îmi imaginam că în faţa mea sunt sute de oameni. „Învăţaţi să vă iubiţi” […]
Astăzi am primit cea mai dulce îmbrăţişare de la o fetiţă pe care am cunoscut-o zilele trecute. A venit de mânuţă cu mama ei, care mi-a spus că „A insistat să venim la prezentatoarea aceea drăguţă pe care o iubeşte, ca să o salute”. Mi s-a părut cel mai simpatic gest […]
Comentarii