Românii sunt unici. Nicăieri altundeva nu am văzut, în toate țările în care am fost în vizită, oameni mai determinați să râdă de plânsul lor. Cu alte cuvinte, să facă haz de necaz. Însă românașul are un talent al lui de a cădea în picioare aproape în fiecare situație, iar dacă se întâmplă rareori să […]
You're browsing archive for:roman
Când deschise uşa, o rafală puternică de vânt o izbi în faţă, dar ieşi curajoasă, simţindu-se într-o aventură. Într-un fel, avea nevoie de răceala asta ascuţită. Afară viscolea în adevăratul sens al cuvântului, şi de undeva din spate auzi un fluierat. Se întoarse şi o bufni râsul. Îi făcea semn să […]
Privea cu ochii mari şi strălucind către scrisoarea din mână. Citea rând cu rând, pagină cu pagină şi literă cu literă. Pieptul i se ridica şi cobora la fiecare cuvânt nou. Mâinile lungi şi degetele subţiri ţineau strâns foile albe, mult prea albe, peste care erau aşezate litere de-o şchioapă. La gât, îi atârna o […]
Comentarii