Mă uit în jurul meu și observ că 2016 a fost un an plin de încercări pentru foarte multă lume. Un an al probei de foc, aș putea spune. Un an în care parcă a căutat să se definească ceva. Un an care a trecut enorm de greu, dar totodată parcă mult prea repede. În […]
You're browsing archive for:urare
De sarbatori, de cele mai multe ori, cautam sa iubim si sa nu fim singuri. Singuratatea ne sperie, pentru ca prea ne pune fata in fata cu noi. Cu ce-am devenit. Este aproape o luna de cand nu am mai scris. O luna in care, de multe ori, am avut multe de spus, dar niciodata […]
Alerg cât mă ţin picioarele ca să deschid uşa ce duce spre Noul An. Alerg fără să privesc în urmă, fără să ezit sau să am reţineri. 2013 a fost un an greu. În 2013 Dumnezeu mi-a dat probe de foc, iar eu m-am trezit brusc pe o sârmă, […]
Pentru o clipă lasă deoparte toate lucrurile care te distrag de la ce e cu adevărat important, şi fă linişte. Fă linişte în interiorul tău, pentru că acolo ar trebui să fie manifestată această Sărbătoare, în primul rând. Dă crengile de la brad într-o parte, pune cadourile lângă tine şi ignoră zecile de luminiţe care […]
Dragă mamă, Ne desparte un ocean, dar asta nu mă opreşte să fiu alături de tine de ziua ta. Vreau să ştii că dacă ar fi să-mi aleg un model al bunătăţii şi răbdării în viaţă, pe tine te aleg. Tu ştii că eu stau destul de rău la acest […]
Să ne oprim din forfota în care ne-am lăsat purtaţi şi să zâmbim amintindu-ne că Cineva ne-a iubit atât de mult, încât a renunţat la forma Divină pentru a lua formă de Om. Să nu-l facem pe Moş Crăciun personajul principal al acestor sărbători, pentru că nu e. Să nu însemne această […]
Scumpa mea mamă, chiar înainte de a începe acest articol sunt deja cu zâmbetul pe buze. Îmi amintesc că am vorbit acum câteva ore la telefon şi că vocea ta m-a făcut să-mi fie dor de tine. Pe măsură ce scriu aceste cuvinte, ochii mi se umplu de lacrimi pentru că ceea ce urmează să-ţi […]
Cândva, undeva, am promis că voi fi diferită. Că voi fi altfel. Am promis că voi creşte din toate punctele de vedere şi că nu voi lăsa banalitatea şi obişnuinţa să mă împresoare. Cândva, undeva, am uitat să mai fim oameni. Am uitat că inimile celor din jur se pot zdrobi, că putem răni cu […]
Comentarii