Ţine-mă.
În faţă avem un viitor incert, şi o zi de mâine ceţoasă. Tu ţine-mă.
Oamenii o să plece chiar şi atunci când te aştepţi cel mai puţin. O să plece, şi o să uite uşa deschisă, ca să intre frigul. Tu să mă ţii.
Unele planuri se destramă, iar unele vise se risipesc în faţa ochilor noştri. Ţine-mă.
Suntem noi, contra lumii. Noi, doi aleşi de soartă. Lumea, un abis al neînţelegerii. Tu ţine-mă.
O să pleci de multe ori. Apoi o să te întorci. Vei înţelege că fără inimă nu poţi trăi.
O să plec de multe ori. Şi tot de-atâtea ori o să mă întorc. O să te rănesc, şi-o să mă doară pe mine. Tu totuşi să mă ţii…
Mă vei vedea sigură pe mine. Luptând cu balaurii. Mă vei vedea cu picioarele tremurânde, gata să cad. Aproape pierzând lupta. Atunci să mă ţii.
Ţine-mă în boală şi-n sănătate, în fericire şi-n lacrimi, la bine şi la rău. Ţine-mă când vreau să plec, şi ţine-mă atunci când stau pe loc.
Ţine-mă, pentru că tu eşti singurul care ştie cum să mă ţină.
Ţine-mă pe viaţă.
5 Comments
Hadassa
ian. 27, 2015
Alina
ian. 31, 2015
sufletdefluturas
ian. 28, 2015
Alina
ian. 31, 2015
PPP DDD
feb. 11, 2015