„Trădători de patrie”, aşa îi numim pe cei care părăsesc România pentru un trai mai bun. Nu ne gândim la motivele lor, resursele sau modul de viaţă, ci i-am etichetat ca şi pe fugitivi, ca pe oameni care nu sunt patrioţi. Am auzit multă lume, în mod special cei tineri, care ar spune că şi-ar începe viaţa într-o altă ţară. De ce? Motivele sunt cât se poate de simple. Altă civilizaţie, o altă doză de respect, salariile de zeci de ori mai mari şi oameni mai profesionişti. Prin urmare, nu îi mai leagă nimic de România decât familia şi poate, iubirea de ţară. Dacă înainte negam cu vehemenţă posibila plecare a noastră de aici, din ţara natală, acum stăm de două ori pe gânduri. Să fim sinceri, situaţia politică nu ne ajută. Nu ne ajută deloc. Piaţa forţei de muncă este aşa cum este, cu multe promisiuni şi puţine realizări. Serviciile sunt cum nu sunt nicăieri, fiecare având impresia că este superior celuilalt. Strigăm că vrem respect, dar nu ştiu cât îl merităm. Strigăm că vrem dreptate, dar nu ştiu câtă dreptate facem la rândul nostru. Vrem o ţară mai civilizată, spunem în timp ce îl înjurăm pe cel care ne-a tăiat calea. „Angajaţii mei nu sunt competenţi” zice contrariat un şef care a uitat că un salariu trebuie să ajungă mai mult decâ pentru o pâine pe zi. „Am nişte superiori groaznici” rosteşte angajatul care îşi face munca superficial.
„Trebuie să vă iubiţi ţara” spun politicienii în faţa camerelor de filmat, în timp ce mai lasă câţiva bătrâni fără jumătate din pensie şi o parte din copii fără un colţ de pâine. Într-un colţ al României se face o nuntă de mii şi mii de euro, iar în celălalt colţ, dintr-o colibă peticită stau alţii şi se uită la televizor cum „spuma” bea şampanie şi caviar. „Trebuie să vă iubiţi ţara” mai repetă încă o dată patrioţii, cei care au scurs ce au mai putut dintr-un popor care deja era obosit şi îngreţoşat. „Dacă nu faci circ, nu ai spectatori” este principiul după care se ghidează mass media din ziua de astăzi. Prin urmare, care-i mai măscărici, să-l scoatem la înaintare. Bătrânilor le e dor de comunism, tinerilor le e dor de o schimbare. Într-o perioadă în care e greu şi ar trebui să fie unitate, se face un concurs de care pe care. „Nu am” strigă individul cu buzunarele pline şi cu aurul pe el, în timp ce deschide gura pentru a i se mai împinge o bucată de îmbucătură, într-o burtă saturată. „E greu maică” şopteşte o bătrână tremurând şi trăgând după ea un sac plin cu peturi din care speră să mai câştige doi bănuţi. Tinerii termină facultatea, trudesc câţiva ani pentru o specializare, ca mai apoi să lucreze într-un supermarket pentru că nu au experienţă.
„Trădători de patrie” strigăm după cei care şi-au făcut bagajele, sătui fiind de atâtea şuturi primite şi cu urmele încă imprimate pe suflet de la atâta călcat în picioare. „Trădători de patrie” rostim printre dinţi cu pumnii încleştaţi în faţa celor care au stomacul gol şi inima plină de amărăciune. Cine ar putea judeca? Cine? Nu cred că cel care cu un deget dă şi cu o mână şi patru degete ia. Poate că cel care din doi lei, cu unul îşi ia o pâine şi cu celălalt îşi cumpărără lemne pentru iarnă. Şi totuşi… cine ar putea judeca? „Trădători de patrie” spun ei în timp ce fură din propria patrie.
Imagine preluată de pe: www.deviantart.com
13 Comments
denis
sept. 04, 2012
Alina
sept. 06, 2012
Trădători de patrie « Presa Locala
sept. 04, 2012
Daniel
sept. 04, 2012
Alina
sept. 06, 2012
Adrian
sept. 04, 2012
Alina
sept. 06, 2012
danzel
sept. 05, 2012
Alina
sept. 06, 2012
maria schneider
sept. 06, 2012
Vlad_AR
sept. 13, 2012
Alina
sept. 24, 2012
Florentina
oct. 04, 2012