Te simți încătușat. Blocat. Un suflet într-o viață care nu e a lui. O inimă care încă bate, dar nu mai știe să trăiască. Fiecare zi e la fel ca oricare alta. Orice eveniment e prea puțin important. Nu te mai poți bucura de tine. De ce ai în jur. De familia ta. De viața ta. De sănătate, de lucrurile primite de la Dumnezeu. Pur și simplu respiri fără să-ți mai placă aerul. Ești tu, dar nu mai ești tu.

Privește în urmă puțin. Hai să vedem când e momentul în care te-ai pierdut. Trebuie să fi fost o perioadă/etapă/zi din viața ta în care ai început să dispari. Să te evapori. Sau, cel mai probabil, a fost puțin câte puțin. Încetul cu încetul ai început să nu te mai simți tu. Să nu te mai bucure viața ta. Să nu te mai regăsești în ceea ce vezi în oglindă și în ce faci.

Ce-i de făcut? Să trăiești toată viața cu această senzație că îți vine să dai cu pumnii în pereți doar ca să simți că trăiești și ești viu? Să scuturi din cap până când dispare acest sentiment? Nu. În primul rând tu trebuie să te ierți. Iartă-te că te-ai pierdut. Crede-mă, fiecare ne pierdem măcar un pic la un moment dat. Important este să nu renunți la tine și să începi să te cauți din nou. Să te regăsești și să fii chiar o variantă mai bună.

Așa. După ce ai reușit să te ierți tu pe tine, învață să te accepți. Exact. Acceptă-te EXACT așa cum ești. Și cu bune și cu rele. Ești tu. Nu poți schimba lucrurile rele decât acceptându-le, conștientizându-le și apoi reparându-le. Nu îți poți accepta doar partea bună. De-a întregul ești TU, nu jumătate.

După acceptare urmează iubire. Iubește-te. Poate crezi că o faci, însă dacă îți plângi viața, trăiești fiecare zi ca și cum a murit cineva și ești apatic, e cel mai probabil că nu te iubești. Dacă te-ai iubi ai lupta pentru tine. Te-ai ridica și ai striga ”trebuie să mă caut înapoi!!”. Dacă iubești pe cineva și pleacă, încerci să cauți acea persoană, nu? Atunci… ce mai stai?

Ai învățat să te iubești? Perfect. Acum urmează ceva ce nu mulți pot: ai răbdare cu tine. Exact. Nu-ți grăbi procesul. Nu trage de tine să te îmbogățești peste noapte. Nu te forța peste măsură și nu te acuza că lucrurile nu ies așa cum îți dorești. Nu te enerva că iar ai greșit sau că iar ai dat-o în bară. Ai răbdare cu tine. Schimbarea, iubirea și iertarea sunt un proces. Iar tu trebuie să înveți să le faci pe toate acestea.

Unde te-ai pierdut? Întoarce-te după tine, ia-te de mână, îmbrățișează-te, spune-ți ”te iubesc și te iert” și ai răbdare până când TU ajungi iar la Tine. Important e că te-ai regăsit. Hai, curaj!