De multe ori, înainte să fiu mamă, priveam spre alte mămici și gândeam: ”Dacă aș fi eu mamă…”. Ei bine, iată că acum sunt mamă și realizez câte de eronat gândeam. ”Dacă aș fi mamă” de cele mai multe ori nu are nici o treabă cu ”sunt mamă”. Câte dintre noi nu am făcut la fel?

Dacă aș fi mamă, nu l-aș lăsa pe copil să plângă atâta în public. Nu vreau să îi deranjez pe ceilalți oameni și cred că aș face tot posibilul ca să îl fac să tacă. Și aș reuși. De ce nu îi oferă ce are nevoie?

Sunt mamă. Copilul meu plânge în public. Sunt disperată, chiar nu știu ce să mai fac. Văd cu toți oamenii se uită urât spre mine, ceea ce mă face și mai anxioasă. Am încercat să îi dau lapte, să îl schimb, să îi mai dau o hăinuță, să iau o hăinuță de pe el. Chiar nu știu ce mai pot face și îmi vine să dispar undeva.

Dacă aș fi mamă, nu mi-aș lăsa copilul să se arunce pe jos și să facă scene. I-aș spune frumos că nu are voie și că e urât. Ce nepoliticos și ce lăsat de capul lui trebuie să fie acel copil!

Sunt mamă. După o zi foarte grea, am venit la supermarket să cumpăr alimente. Copilul vede ceva, nu pot să îi cumpăr, așa că alege să se trântească pe jos, deși de zeci de ori i-am spus că nu e frumos și nu are voie. Ba chiar acasă l-am certat foarte tare pe tema asta. Nu știu de unde a cules acest obicei, însă sunt zile în care îi spun de zeci de ori că nu are voie.

Dacă aș fi mamă, aș fi perfectă. Nu m-aș plânge niciodată. Nu e mare filozofie să crești un copil, și cred că aș lua cele mai bune decizii! Cu siguranță nu aș da-o în bară!

Sunt mamă. Nu sunt perfectă. Am zile în care mă plâng ca să mă descarc. E mult mai greu să crești un copil decât mi-am imaginat! Uneori iau decizii proaste și mă simt foarte vinovată. Însă încerc să învăț din asta. Am zile în care o dau în bară…

Dacă aș fi mamă, copilul meu ar avea parte de toată atenția mea și nu aș țipa niciodată la el. Aș petrece tot timpul cu el și chiar mi-ar face plăcere să stau ore în șir ca să îl adorm, astfel am ocazia să îl admir.

Sunt mamă. Am de făcut curățenie, mâncare, de spălat, de întins rufele, de schimbat, de alergat după copil. Uneori sunt dezorientată. Nu mai știu încotro să mă îndrept și de unde să apuc. Am clipe în care copilul umblă mereu după mine și spune de cel puțin 50 de ori ”mama” și atunci răbufnesc. Îl iubesc enorm, însă mi-ar plăcea să adoarmă mai repede… devine obositor.

Dacă aș fi mamă, mi-aș face timp pentru mine. Aș avea cel puțin o oră pe zi doar pentru mine. Cât de greu să fie să lași copilul să se joace la jucării sau să găsești o soluție?

Sunt mamă. Merg până la baie, iar de partea cealaltă a ușii aud copilul cum bate în ușă și plânge după mine. Mă grăbesc. Îl pun pe copil la jucării, în speranța că am 5 minute liber ca să beau cafeaua în liniște. Nu vrea. Vine la mine și vrea să mă joc cu el. Dacă am o oră pe săptămână pentru mine e RAIUL pe pământ.

Dacă aș fi mamă, aș ști că de multe ori vorbesc în plus pentru că habar nu am ce înseamnă să fii mamă.

Sunt mamă. Uneori vorbesc în plus, iar alteori nici eu nu știu ce înseamnă să fii mamă. Însă cu toate învățăm.