special pentru voi

Dragă Românie…

Draga mea Românie….

Te-am iubit cu înverșunare încă de când am început să mă îndrăgostesc de cuvintele tale. În ce altă limbă aș putea să vorbesc și cu inima, și cu glasul?

Te-am iubit de când am mers la țară, la bunici, și am văzut cât de bogată poți să fii în roade, în pământ și în peisaje.

Te-am iubit și când am fost la urgență și am fost trimisă acasă să mor pentru că… nu aveam nimic. Cunoștințele mele minime medicale și insistența mea pot spune că mi-au salvat viața. Însă te-am iubit mai departe pentru că… în orice țară se poate întâmpla, până la urmă, să fii diagnosticat greșit.

Te-am iubit și când eram pe băncile facultății, mai apoi ale masteratului, și auzeam în jurul meu că sute, chiar mii, de absolvenți nu au un loc de muncă sau pleacă în străinătate pentru un trai mai bun. Asta pentru că mereu am crezut că viața ți-o faci, traseul ți-l formezi singur, chiar și când șansele sunt mai mici.

Te-am iubit și când m-am întâlnit cu o bătrânică ce mai avea doar o pâine să mănânce, câțiva lei în buzunar și multe lacrimi pe obraji. Mi-am spus că, oameni fiind, poate că ne putem salva unii pe alții.

Te-am iubit chiar și când am colindat zeci de țări, un continent, și am văzut că viața poate fi total altfel, că drumurile, atât în viață cât și asfalturile, pot fi drepte și line.

Am visat la tine aproape în fiecare zi cât am locuit departe, în altă țară, și am tânjit după graiu-ți dulce și portul primitor. Mi-am dorit să revin, să îți miros aroma de plai natal combinat cu sarmale și cozonaci, să mă plimb pe stradă ascultând oamenii vorbind aceeași limbă, să visez în țara mea.

Când mulți plecau, eu m-am reîntors. Nu singură, ci împreună cu familia mea. Ce altă dovadă de loialitate să-ți mai dau?

M-a durut de fiecare dată când am auzit vorbindu-se rău de tine, deși nu nedrept. Strângeam din ochi și din dinți pentru că nu găseam contra argumente. Aveau dreptate.

Nu ești cea mai bună țară, dar nici cea mai rea. Se poate mult mai bine, e evident. Însă privind la lumea a treia, se poate și mult mai rău. Poate că m-a ajutat să te iubesc atât de mult faptul că îmi stă în fire să văd mereu partea bună a lucrurilor. Nu știu… poate că m-am îndrăgostit de tine ca un tânăr de amoreza lui și nu am vrut să mai văd realitatea faptelor.

Ești o țară frumoasă. Ai niște peisaje de ne lasă fără cuvinte. Ai avea resurse foarte bogate. Românii, în sine, sunt oameni pe care îi privesc cu drag.

Te-am iubit și încă te iubesc. Mereu am luptat pentru tine, pentru imaginea ta, pentru oamenii pe care îi ai…

E ziua ta. Nu vreau să te întristez, dragă Românie. M-am întors la tine, știi bine. Ba chiar am luptat să vin înapoi la tine. În fiecare zi îmi spun că o să fie bine, că ești țara pe care o iubesc. Însă îți mărturisesc ceva… de câte ori mă uit la copilașul meu de 2 ani, nu pot să nu mă întreb dacă chiar o să fim bine și… dacă iubirea mea pentru tine nu e oarbă.

La mulți ani, Românie! La mulți ani și… sper să îmi răspunzi cu bine la întrebarea mea.

Citeste si:

special pentru voi

Prin ce te mai deosebești TU de RESTUL?

Săptămâna trecută am fost rugată de un cont creștin de pe Instagram să mă filmez 2-3 minute timp în care să transmit câ...

special pentru voi

De zeci de ori femeie

”Nu mi-ar plăcea să fiu femeie”, îmi aduc aminte de spusele unui verișor de-al meu. ”Păi ce viață aveți voi mă, câ...

No comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.