Dacă te întrebi DE CE rămân... - Ganduri ascunse cu Alina Ilioi

M-ai întrebat de ce sunt alături de tine. De ce aleg să rămân pe loc, când am toate motivele să fug. De ce îmi complic viaţa cu tine, când aş putea să am o viaţă simplă. Adevărul este că şi eu m-am întrebat, de multe ori, aceste lucruri. Am avut nopţi nedormite, în care m-am întors de pe o parte pe alta şi am căutat răspuns. „De ce?”.

Pentru că atunci când am fugit, speriată, m-ai aşteptat liniştit să mă întorc. Nu mi-ai reproşat nimic, ci mi-ai spus doar atât: „mă bucur că te-ai întors”. Nu mi-ai promis nimic. Singurul angajament pe care ţi l-ai luat faţă de mine a fost că mă vei face să zâmbesc cât de des se poate. Şi ai făcut-o, şi încă o faci.

Pentru că ai fost acolo când nimeni nu mai era. Ai suportat „crizele” mele, momentele în care mă plângeam mult, în care mă descărcam pe tine, în care, cu fiecare ocazie acuzam cu suspiciune că şi tu vei pleca, aşa cum au plecat toţi ceilalţi.

Alţi oameni au îmbrăcat diferite haine, cu mărimi mult prea mari sau prea mici, şi şi-au pus măşti… cât mai multe. Tu, te-ai dezbrăcat liniştit de sine, ai pus deoparte orice alt artificiu şi ai spus doar atât: ” Ăsta sunt. Doar un om simplu.”

Pentru că pot simţi când începe povestea vieţii mele, şi ştiu că finalul nu e acum, ci peste ani, când vom încărunţi amândoi.

Când inima mea bate la unison cu inima ta, când gândurile mele sunt ale tale, şi ale tale, ale mele… Când ziua îmi pare prea scurtă când vorbim, şi minutul prea lung când e tăcere.

Pentru că m-ai învăţat să am răbdare când vreau să construiesc ceva… mi-ai explicat cu înţelepciune că mai întâi trebuie să am o temelie solidă.

Pentru că acum, când te lupţi cu tine, simt durerea fiecărei lovituri pe care o primeşti. De la tine, de la ceilalţi…

De ce nu plec?

Pentru că mi-ai câştigat inima.

P.S. Mulţumesc tuturor celor care m-au votat şi mă vor vota la secţiunea 8, categoria CEL MAI BUN BLOG, http://www.radardemedia.ro/pagina-de-vot-premiile-radar-de-media-editia-primavara-2014/

21 Comments

Barsan Ciprian

ian. 30, 2014

Frumos!
- Alina
  
  ian. 30, 2014
  
  Mulţumesc frumos!
Lidia Violeta

ian. 30, 2014

superb!
- Alina
  
  ian. 30, 2014
  
  Mulţumesc frumos :)
Traian DOBRA

ian. 31, 2014

E o declaratie intrebare-raspuns transanta ~ dus fara intors ~ de o "simplitate" uluitoare in sensul bun al cuvantului, care te trezeste la realitatea a ceea ce inseamna in viata unui barbat FEMEIA, eterna FEMEIE... noua si mereu aceiasi, dar mereu imprevizibila...e ceea ce ne face sa ramanem pentru totdeauna alaturi de Ea! SUCCES!! :-)
Gaby

ian. 31, 2014

Alina, l-ai gasit? te-a gasit? Mi se pare inceputul unei povesti foarte faine de dragoste. Asteptam sa o impartasesti si cu noi :)
- Alina
  
  feb. 05, 2014
  
  Gabi... Deocamdată prefer să păstrez misterul legat de "găsire" :d Dar când va fi cazul şi momentul potrivit, voi scrie :d
Jasmine

ian. 31, 2014

De ce minutul e prea lung când e tăcere? Tăcerea e vitală, tăcerea e revelatoare. Nu există tăceri măsurate în secunde, minute, ore, eternităţi. Tăcerea se măsoară în paşii făcuţi pentru a ne descoperi, tăcerea se măsoară în distanţa pe care o parcurgem de la noi la celălalt, se măsoară în versuri, dar nu într-o noţiune a timpului...
- Traian DOBRA
  
  ian. 31, 2014
  
  Raspunsul e simplu: "tacerea" nu e altceva decat "singuratate", lipsa de comunicare, parasire/abandonare de sine, care creeaza senzatia/sentimentul ca te afli izolat, inchis intre patru pereti, de ex. in lift, pe intunerec, pierzand notiune timpului ce se scurge implacabil, in acelasi ritm, dar pentru cel "izolat" infinit de lung...totul e perceptie si relativitate... :-)
  - Jasmine
    
    feb. 01, 2014
    
    Nu sunt de-acord. Dacă e până acolo, comunicarea poate fi cea mai evidentă formă de singurătate, nu tăcerea. Iar dacă tăcerea e privită ca o formă de singurătate, înseamnă că nu cu tăcerea ai probleme, ci cu singurătatea. Dacă nu accepţi singurătatea, dacă nu ştii să o trăieşti, poţi comunica o eternitate, dar degeaba. Exemplele sunt absolut clişeice şi fără sens în concordanţă cu subiectul de faţă.
- Alex
  
  feb. 01, 2014
  
  "tăcere" este un cuvant prea simplu pentru a exprima fidel interiorul. Poti sa taci dar totusi sa comunici cu celalalt mai mult decat comunica altii prin cuvinte si poti sa taci si sa nu comunici deloc, sa fii singur. Dar pentru a-ti da seama care dintre ele este, trebuie a cunosti bine cealalta persoana.
andreeaanton2003

ian. 31, 2014

foarte frumos , imi place cum scrii , de multe ori ma regasesc in articolele tale , asta e una din acele dati ....
- Alina
  
  feb. 05, 2014
  
  Mulţumesc frumos:) Am scris din suflet, pentru alte suflete. Înseamnă că şi pentru tine :)
Teona

ian. 31, 2014

Ce frumos mod de a castiga inima si ce raspuns sincer din inima ta pur si simplu spus cu drag, iubire si dorul ce il porti. Suna a poveste pamanteasca dar scrisa de Creatoru... si cred ca e pe masura de frumoasa. Mai mult decat scri...ne patrunzi in inimi prin ceea ce scri... Felicitari ! Sa fii mult iubita <3
- Alina
  
  feb. 05, 2014
  
  :) Mă bucur să aud asta, Teona! Ce pot să spun e că... mă simt enorm de binecuvântată :)
Adriana

ian. 31, 2014

Foarte frumos !!
- Alina
  
  feb. 05, 2014
  
  Mulţumesc Adriana:)
tina radu

ian. 31, 2014

Foarte frumos,Alina ! Te felicit pentru toate articolele postate, parca toate imi sunt dedicate mie:)
- Alina
  
  feb. 05, 2014
  
  Mulţumesc frumos! Dacă ţi se potrivesc, înseamnă că sunt şi pentru tine >:D<
Irina

feb. 02, 2014

Foarte frumos!
- Alina
  
  feb. 05, 2014
  
  Mulţumesc, Irina:)

Lasă un răspunsAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

L	Ma	Mi	J	V	S	D
	1	2	3	4	5	6
7	8	9	10	11	12	13
14	15	16	17	18	19	20
21	22	23	24	25	26	27
28	29	30	31