După cum v-am promis, urmează o a doua carte, prima fiind ”Așa vei ști că l-ai întâlnit pe EL”. Și aceasta, a doua, e tot parte din sufletul meu, parte din inima mea și din multe nopți nedormite. În rândurile de mai jos vă las să trageți cu ochiul la un pic din ce semnifică această a doua carte 🙂

”Am momente când scutur din cap, ca să mă trezesc la realitate. Când mă ciupesc, să fiu convins că nu dorm. Dar apoi, primesc câte un mesaj de la tine şi îmi confirmi încă o dată că eşti mai reală decât orice altceva. Că suntem reali. Că împreună suntem cea mai bună variantă a noastră.

Tu să mă ierţi pentru laşitatea mea. Să mă ierţi pentru clipele în care am vrut să fug, şi te-am lăsat plângând, ştiind amândoi că locul nostru este împreună. Dar ştii că de fiecare dată m-am întors. De fiecare dată, după ce-am făcut câţiva paşi, şi am realizat că dacă merg mai departe, s-ar putea să te pierd pentru totdeauna. Iar eu nu-mi pot permite aşa ceva. Să te pierd. Doamne Dumnezeule! Mă apucă şi groaza numai când mă gândesc.

Să nu mai exişti. Să nu mai fii a mea. Să nu mai pot zâmbi cu tine. Să nu mai pot plânge cu tine. Să nu mai pot visa, dincolo de lumea asta care ne omoară visele.

Ce-ai făcut cu mine? Ce-ai făcut din mine? Cum ai reuşit, oh tu, femeie, să trezeşti asemenea emoţii în mine? Cum ai reuşit să mă schimbi într-un aşa hal, încât nici eu nu mă mai recunosc? M-ai făcut un om mai bun, mult mai bun. M-ai transformat în cineva de care sunt mândru. Şi ai făcut toate acestea fără ca măcar să simt o secundă că vrei să mă schimbi. Şi probabil că nici nu ai vrut. Tu doar m-ai iubit. Da, cu fiecare lucru urât pe care ţi l-am arătat de-al meu, tu m-ai iubit mai mult. Câteodată mă întrebam ca un nebun de ce mă iubeşti tu aşa de mult. Ce am făcut de merit o asemenea binecuvântare?

Pesemne că nu-mi dau seama. Dar mă bucur că exişti. Că eşti. Că te-am întâlnit.”