Sunt zile în care de dimineaţă ziua ta este deja stricată. Simţi că totul te irită în jur şi că tocmai te-ai trezit dar eşti deja obosit. Îţi continui ziua şi parcă e din ce în ce mai rea. Ieşi pe stradă şi e înnorat afară, plouă şi te-ai stropit din cap până în picioare. Oamenii se trântesc în tine ca de un perete invizibil şi persoana pe care tocmai ai salutat-o trece pe lângă tine ca trenul în Vicşani.
Şi ca să nu lipsească cireaşa de pe tort, o maşină îţi ”face” un duş răcoritor. Ajungi la servici sau la şcoală şi şefii sau profesorii se iau de tine. Îţi vine să urlii dar, ei deţin puterea. Te abţii. Tu trebuie să le suporţi lor crizele de personalitate, nu ei ţie. Ai o durere de cap îngrozitoare, sarcinile care trebuie făcute se înmulţesc iar tu…. tu nu ai timp nici măcar să respiri şi să încerci să te relaxezi. Şi mă întreb de ce oare oamenii se miră când ieşi afară şi strigi în gura mare?
Cred că cel mai bine ar fi să ne scriem pe spate când trecem prin astfel de zile: ”Grijă mare, taur furios!”
5 Comments
vasi
oct. 29, 2009
vasi
oct. 30, 2009
Emy
oct. 30, 2009
Scurte de Duminica #38 « Crok's Blog™
nov. 01, 2009
Alin
nov. 07, 2009