Mulţumesc omule care ai intrat în viaţa mea şi mi-ai înseninat zilele. Îţi mulţumesc pentru că m-ai făcut să zâmbesc şi pentru că m-ai făcut să zic că merită trăită viaţa. Deşi de multe ori nu ai ştiut, m-ai convins să merg mai departe. M-ai convins să ridic capul sus şi să-l ţin aşa fără să mă mai las înfrântă. De multe ori, inconştient, te-ai apropiat de mine şi mi-ai bandajat rănile. Mi-ai luat inima rănită şi ruptă în mii de bucăţele şi ai sclădat-o în balsam. Când era cât pe ce să renunţ la visul meu, te-ai apropiat şi optimist, mi-ai zis cât de important e să-ţi urmezi visele. Atunci, am luat visul meu aruncat în coşul renunţării şi l-am pus pe picioare. M-ai ajutat să-mi îndeplinesc multe dintre dorinţe. Deşi nu ţi-ai dat seama, tu ai fost prietenul bun, femeia de lângă mine, vecina, necunoscutul, etc. Tu omule bun, m-ai ridicat fără să vrei. Şi nu ai fost doar o persoană, ci ai fost o multitudine de persoane care sunt sigură că vor mai fi de-a lungul vieţii.

Iar ţie, omule care mi-ai împroşcat inima cu noroi, care mi-ai pervertit visele şi ţi-ai bătut joc de naivitatea mea, îţi mulţumesc şi ţie pentru că mi-ai arătat ce înseamnă viaţa. Mulţumesc pentru că mi-ai deschis ochii, că mi-ai arătat ce înseamnă trădare, uitare, că mi-ai arătat ce înseamnă să strângi din dinţi şi să reprimi cele mai violente sentimente. Tu, omule care mi-ai călcat inima, sentimentele şi încrederea în picioare, eşti prietena mea cea mai bună, eşti persoana pe care am iubit-o, persoana de la colţul străzii, persoana care m-a bârfit sau doar cineva invidios.

Om străin, nu ai idee cât impact ai asupra vieţii unui om. Data viitoare, ai grijă ce fel de impact ai. Ai grijă dacă aduci binecuvântare sau blestem în viaţa celui de lângă tine, ai grijă dacă laşi un gust amar sau unul dulce. Ştii să fii un cadou pentru alţii? Şi…mulţumesc ţie, om străin!

imagine prelută de pe: www.deviantart.com