Anii vin şi trec. Lacrimi, zâmbete, răni şi vindecări. Tumult de sentimente. Furtuni şi soare. Răsărit şi apus. Ploaie, vânt sau secetă. Fericire sau tristeţe. O mână de copil sau o faţă plină de riduri. Ochi senini albaştri sau negri şi adânci. Copilărie sau bătrâneţe. Dragoste sau ură. Succes sau eşec. Jertfă sau egosim.

Căutări…regăsiri. Viaţă. Moarte, viaţă de om. Rău. Bine. Şi timp. Timp pe care nu-l mai poţi da înapoi. Timp pe care nu-l poţi recupera. Timp care s-a dus şi nu se mai întoarce. Trădare. Sentiment care-ţi sfâşie pieptul. Senzaţie de sufocare, de sfârşit. Gust amar şi totuşi dulce. Înşelare…Şi totuşi…te ridici după toate acestea, te târâi şi cauţi ceva de care să te prinzi. Cauţi un cui în care să-ţi agăţi rănile, cauţi ceva…Cu cât ţi-e mai apropiată persoana, cu atât te doare mai tare. Uneori intri în abis. Câteodată ai norocul să te prinzi de câte o creangă spânzurată de pereţii abisului şi să te tragi cu greu în sus. Să ieşi la lumină. Dar nu toţi au norocul acesta. Altora li se desprinde deget cu deget de pe acea creangă. De pe ultima salvare. Apoi, dacă i-au dat drumul şi s-au dus în jos…duşi sunt. Doar o minune îi mai poate înălţa. Sau Dumnezeu.

Frică. Lacăte. Lanţuri. Inimă ferecată. Sute de zăvoare. Ochi trişti. Alergi, uneori te apropii din nou de marginea abisului şi priveşti în gol. Faci un pas şi…era cât pe ce. Asculţi sunetul surd al pietrelor care cad în gol, de pe margine. Îţi imaginezi cum s-ar auzi căderea ta. Tot atât de surdă?

Apă. Uscat. Nu. Da. Priviri. Firav. Puternic. Fir. Un fir care nu ştii când se sfârşeşte. Iluzii. Dorinţe. Uneori fericire. Amalgam de sentimente. Da. Se numeşte viaţă.

P.S. : Sunt în finala Premiile Radar de Media. Dacă îţi place ce scriu, am nevoie de votul tău la secţiunea 8, CEL MAI BUN BLOG. http://www.radardemedia.ro/pagina-de-vot-finala-premiile-radar-de-media-editia-primavara-2014/

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com