Viața este imprevizibilă. Nu îți garantează nimeni ziua de mâine, fericirea de astăzi și siguranța clipei. Unora dintre noi ne este teamă să zburăm cu avionul, să mergem la doctor, să escaladăm un munte, să trecem strada, să ieșim din casă, să să să să. Ne este frică pentru viața noastră. Nu vrem să pățim […]
You're browsing archive for:fericire
Trebuia să apari tu și să-mi tulburi viața. Să o cutremuri. Nu credeam în iubire, și îmi era bine așa. În necredința mea, în planul meu deja făcut pentru câțiva ani. Nu eram fericit, dar nici nefericit. Eram așa, între. Normal. Cam așa cum sunt și majoritatea oamenilor. Duceam o existență destul de obișnuită. N-am simțit că […]
Atât de mulţi aleargă după fericire, şi se pare că totuşi… puţini o prind. Poate că e din cauza problemelor. Sau a valorilor date peste cap. Ori a societăţii care pe zi ce trece este tot mai compromisă. Sau a aşteptărilor mari pe care le avem. Ori… a oamenilor care şi ei, în goana lor […]
Nu este puternică o femeie care nu simte sau care se păzeşte de sentimente, ci este puternică o femeie care acceptă că interiorul ei este diamantul care străluceşte şi în exterior. O femeie care se cunoaşte, care transformă necazurile ei în lecţii de viaţă care o fac să fie un model pentru celelalte. O femeie […]
Nu e nevoie să mă prefac. Pot să zâmbesc fără să-mi ascund lacrimile în inimă şi amărăciunile în suflet. Pot. Nu trebuie să-mi fac curaj, şi nici să-mi impun să ating acea stare de spirit care se apropie de fericire. Sunt. Deoarece pentru fiecare lacrimă cursă, Dumnezeu mi-a cules-o şi a transformat-o în două zâmbete. […]
25.000 de mesaje, 230 de zile, 920 de ore şi 2 inimi. De atât e nevoie să creezi o legătură, una puternică. O lume a lor, în care timpul nu mai măsoară nimic, distanţa e contopită de mult prea apropiatele suflete, iar zâmbetele senine sunt poduri peste barierele create de două lumi diferite. O lume […]
Nu mi-ai spus că atunci când mă voi opri, voi găsi casa. Mi-ai spus doar să nu mai fug. M-am uitat cu ochii mari, speriată, dar am rămas. Ceva îmi spunea să o fac. Ceva, pentru că restul îmi striga să alerg cât pot de repede. Acel ceva a fost mai puternic. […]
„Acum e rândul meu să fiu fericită!”. Asta-mi vine să strig şi să încetez să mă mai gândesc la cei din jurul meu. Să nu-mi mai simt zâmbetul pe care nu l-am avut de aşa mult timp pe chip, atât de vinovat. Să nu mai simt că acest sentiment de căldură pe care-l […]
Comentarii