– Nu vreau să vorbesc despre asta. – De ce? – Pentru că dacă nu vorbesc, poate nu-mi pare real. A fost un vis. Și acum m-am trezit. Am căzut și m-am trezit. În plus, despre lucrurile intense nu vorbești. Nu poți. Nu ai cuvinte. Te temi că dacă vei deschide gura, nu vei fi […]
You're browsing archive for:ganduri
Mirosul proaspăt de cafea mă face să deschid un ochi. Pe celălalt îl las să mai doarmă puţin. Zâmbesc. Ce frumos e să-ţi facă cineva cafeaua! Tresar. Dar… cine? Alerg până în bucătărie şi acolo găsesc un scaun gol, lângă o masă pe care stă aşezată o cană mare. A, stai! Da, eu am făcut […]
Nici cana mare de cappucino cu aromă de caramel, nici picioarele mele lipite de calorifer şi nici măcar mesajul pe care tocmai l-am primit pe telefon „să nu mori, nu ştiu cum ar fi lumea fără tine”, dat aparent fără nici un motiv, dar probabil cu zeci de motive, nu par să încălzească atmosfera. […]
Este sâmbătă seară. De fapt, nu e chiar atât de seară, e abia ora 6, dar am impresia că au trecut deja cele 24 de ore. Adevărul este că sunt puţin obosită de toate aceste schimbări bruşte de situaţie, şi mă trezesc din când în când oftând ca o mamă care a alergat […]
În ziua de astăzi a devenit normal să vezi pe stradă oameni încruntaţi, trişti, gânditori, care nu au timp să privească în jurul lor şi să admire mediul înconjurător. Poate că tocmai de aceea, când vedem un zâmbet pe faţa unui trecător, ne întoarcem privirile şi ne întrebăm la ce oare […]
Aceasta se spune în nişte versuri ale unei melodii pe care o ascult pe repeat de câteva ore. „Războaiele nu se sfârşesc, oamenii mai mult se urăsc şi rămân iarăşi lacrimi în ochii celor mai mulţi”. Realizez că şi eu m-am schimbat mult. Am mai puţină încredere şi o doză incredibilă de […]
Viaţa continuă să te surprindă în fiecare clipă şi mai mult decât atât, să te înveţe de fiecare dată câte ceva. Oamenii mereu vor profita de faptul că tu vrei să laşi de la tine, şi vei ajunge să te trezeşti în situaţii de toată jena. Atâta timp cât vei continua să […]
Când inima ta moare înaintea ta, simţi că nu mai ai nici un rost pe acest pământ. Trăieşti zi de zi purtat de valul care vine, mănânci pentru că aşa se face şi dormi pentru că a venit noaptea. Când inima moare înainte ca tu să încetezi să respiri, nu te mai […]
Plouă. Picuri mici se lovesc de asfaltul fierbinte şi de pământul însetat. Undeva, în depărtare, un copil se bălăceşte cu picioarele în balta în care continuă să cadă stropii de ploaie. În fundal se aude ecoul unei simfonii nescrise. Pe marginea unei borduri stă o inimă plină de lovituri. Îşi numără cicatricele. Una, două, trei…numărătoarea […]
Comentarii