Priveşte-te în oglindă. Uită-te atent şi spune-mi ce vezi. Un bărbat încrezător, în stare să rezolve problemele cu care se confruntă? O femeie puternică dar totuşi feminină, un model demn de urmat? Ce vezi? Pentru că ce vezi tu, vedem şi noi. Nu este uşor să ţi se spună în faţă că nu eşti în […]
You're browsing archive for:regasire
Afară începuse să plouă. Picuri mari şi grei curgeau din cer, pe pământul cald. Lacrimile care mi-au ţâşnit din ochi s-au amestecat cu ploaia. Mi-am strâns mai bine rochia lipită de trup şi am început să merg derutată, în neştire. Oamenii prinşi în mijlocul furtunii alergau pe stradă ca să-şi caute un adăpost. Numai eu…mergeam […]
Zilele trecute stăteam la o cafea cu doi prieteni şi am ajuns să vorbim despre imaginea falsă pe care unii şi-o formează sau doresc să o promoveze. Vă mai aduceţi aminte de zilele când eram copii şi că atunci când ceilalţi copilaşi vorbeau de ce le-a adus Moş Crăciun sau Nicolae, noi inventam fel şi […]
A intrat pe uşa salonului, îmbrăcată cu o rochie albă, lungă, vaporoasă şi cu părul făcut bucle. Ochii ei erau mari, ca de căprioară. Mergea apăsat şi cu atitudine printre oamenii care se uitau la ea, analizând-o. Din când în când, auzea câte un „Săraca, pare atât de tristă” sau „Cine se crede de merge […]
Avem puţin pentru că nu merităm mai mult. Nu merităm mai mult pentru că nu luptăm. Ne-am obişnuit aşa. E mai simplu să spunem că nu putem, decât să ne străduim să facem ceva. Oameni precum Nadia Comăneci, Mihai Eminescu, Blaga şi alţii care au reuşit să-şi lase amprenta asupra istoriei, sunt tot mai puţini. […]
Alerg în neştiinţă. Alerg, iar în faţa mea se află un drum fără sfârşit. E noapte. Luna priveşte spre mine şi parcă râde, nebuna. Paşii mei şi-au uitat oboseala. Resimt o durere acută, care-mi arde muşchii. Pieptul mi se ridica şi coboară cu o rapiditate ireală. Cu fiecare kilometru în plus, respir tot mai întrerupt. […]
A intrat pe uşă aducând cu ea şi briza unei seri de vară. Avea o rochie lejeră şi s-a aşezat pe canapeaua neagră din faţa mea. Odată aşezată, a început să-şi netezească agitată cutele rochiei. Preţ de un minut a stat aşa fără să spună nimic. Era tăcere. Dar nu o tăcere apăsătoare, ci una […]
Anii vin şi trec. Lacrimi, zâmbete, răni şi vindecări. Tumult de sentimente. Furtuni şi soare. Răsărit şi apus. Ploaie, vânt sau secetă. Fericire sau tristeţe. O mână de copil sau o faţă plină de riduri. Ochi senini albaştri sau negri şi adânci. Copilărie sau bătrâneţe. Dragoste sau ură. Succes sau eşec. Jertfă sau egosim. Căutări…regăsiri. […]
Comentarii