„Tastează, tastează! Scrie-i aşa, că merită! Ha, ha ce fotografie are! Ho, ho s-a trezit şi ăsta să spună ceva!”. Sună cunoscut? Îmi şi imaginez o persoană cum stă în faţa laptopului sau a calculatorului, cu ochii bulbucaţi şi un zâmbet straniu, apăsând pe taste ca pe butoanele care îi trimite pe condamnaţi la moarte. […]
You're browsing archive for:social
Tu ce poţi să faci în 10 minute? Poate apuci să asculţi două melodii, să dai o fugă până la magazinul din colţ, să faci un duş sau să citeşti câteva pagini dintr-o carte. Dacă ţi-aş spune că la fiecare 10 minute, undeva în lume, o fată moare în urma violenţei, m-ai crede? Nu prea, […]
Sunt genul de femeie care chiar nu se îmbracă provocator, care are grijă ca ţinuta ei să fie decentă şi de bun-simţ. Nu merg pe stradă dând din fund, nu întorc capul după fluierături şi încerc ca atunci când primesc câte un comentariu indecent făcut la adresa mea, să ignor şi să merg mai departe. […]
Ce-i voi spune copilului meu?
- iun. 28, 2015
- by Alina Ilioi
- Comments (16)
Nu mi-am imaginat niciodată că eu o să ajung să-mi cresc copilul explicându-i ce înseamnă o familie sănătoasă, după principiile lui Dumnezeu. Că nepoţii mei, copiii copiiilor mei vor fi nevoiţi să facă asta, am bănuit. Era ceva inevitabil… dar nu aşa de repede. Nu era în planul meu să-i explic de ce mami şi […]
Nu e un sentiment deloc plăcut când te trezeşti dimineaţa şi realizezi că nu prea poţi deschide ochii. Că poţi să vezi, dar doar să întrezăreşti. Când te uiţi în oglindă şi nu te mai recunoşti, şi realizezi că ai făcut o reacţie alergică. La ce? Nu ştii nici tu. Ştii doar că dacă nu […]
Nu am crezut niciodată că viaţa mea va fi aşa… un pumn de vise năruite. Până când…
- mart. 15, 2015
- by Alina Ilioi
- Comments (2)
Ieri am ţinut în braţe un copil care ar fi trebuit să nu existe. O fetiţă. Da, sunt oameni care ar fi trebuit să nu fie. Dar sunt. Există. Mama ei a ajuns prea târziu la medic. Eu aş spune că a ajuns la momentul potrivit. Când nu s-a mai putut. Când a trebuit […]
Aseară iar au defilat frumoasele mele atipice, de această dată în Cluj-Napoca. Dacă în Bucureşti am reuşit să fiu alături de ele, acum nu am putut, din păcate, fiind ocupată cu organizarea lansării cărţii mele. 12 modele, în frunte cu Magda Coman, iniţiatoarea proiectului, au arătat încă o dată celor din jurul lor, frumuseţea din scaunul […]
Tot ce credeam că sunt eu, mi s-a dovedit a fi nimic.
- oct. 11, 2014
- by Alina Ilioi
- Comments (2)
Viaţa lasă urme. Te prinde strâns în ghearele ei, iar tu, când te tragi speriat ca să scapi, de cele mai multe ori laşi bucăţi din tine, în mâna ei. Câteodată lasă urmele ca să te înveţe o lecţie pe care doar aşa o poţi învăţa. Alteori, nici nu ştiu de ce. Tot ce ştiu […]
Am plecat din Băcani. Ne-am luat „la revedere” cu lacrimi în ochi şi am strâns copiii la piept, cu putere. Am îmbrăţişat tinerii pe care mi i-am făcut prieteni în doar câteva zile. E nevoie de iubire aici. Poate pentru că aici nu sunt aşa de multe lucruri materiale care să suplinească nevoia de a […]
Ce dimineaţă! Nu de mult m-am trezit, şi zeci de copii aleargă spre mine să mă îmbrăţişeze. Sunt dornici de iubire. Vor să fie strânşi la piept şi să li se spună o vorbă bună. Nu mai aşteaptă să întinzi tu mâinile spre ei, ci se aruncă cu viteză în braţele tale. Vor afecţiune, pe […]
Comentarii